Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. O clădire părăsită, declarată monument de arhitectură de importanţă naţională, rămâne a fi una din cele mai misterioase din Chişinău. Mulţi cred că clădirea este bântuită pentru că la construcţia ei a fost sacrificată o copilă.
Este vorba despre clădirea fostei mori cu abur, cunoscută ca Moara roşie din cauza pereţilor din cărămidă roşie.
Dacă istoria cu fata sacrificată pare o legendă, există izvoare care confirmă că moara a avut mai mulţi proprietari evrei şi că în diferite perioade a fost cuprinsă de incendii devastatoare.
Iar unii din cei care au avut curajul să intre în clădirea părăsită spun că este un loc înfricoşător, unde se întâmplă lucruri paranormale.
În realitate, Moara roșie a fost una dintre primele mori cu abur ridicate în Chișinău. Fiind dotată din start cu utilaj german performant, a funcţionat până în anii 1950. În epoca sovietică, clădirea morii a fost utilizată ca depozit.
Moara roşie/ Sursa foto: AIRM
Cum a fost construită moara
Moara a fost construită în anii 1850–1860. Inițial, moara era construită din lemn și avea trei niveluri. În 1884 a fost reconstruită din piatră. După ce a fost vândută de mai multe ori, în 1889/1890 moara a trecut în proprietatea negustorului Abram Levenzon, care a instalat un ascensor și a construit un magazin alături.
În 1901, al treilea nivel a fost distrus de un incendiu. Acesta a fost refăcut, împreună cu încă un etaj și o mansardă de piatră. Etajele adăugate au fost căptușite cu cărămidă roșie (rezistente la foc), de unde provine și denumirea „Moara roșie”. Se spune că în acel incendiu ar fi murit mai mulţi oameni.
Moara este o clădire masivă, în patru niveluri, ridicată pe un plan rectangular. Fațada principală a clădirii conține un rezalit central, prin care are loc intrarea, evidențiată în partea superioară a edificiului printr-un etaj de mansardă, acoperit în două pante.
Parterul, construit în piatră de carieră, nu conține detalii decorative, paramentul având goluri rectangulare de ferestre și uși, buiandrugii cărora sunt alcătuiți din bolțari cu alternarea cărămizilor și pietrelor albe de carieră. Fațadele părții superioare a clădirii au un aspect pitoresc grație combinației contrastante dintre cărămida roșie și piatra albă de carieră, utilizată pentru a evidenția structura și detaliile arhitectonice.
Moara roşie
Legenda inspirată din Meşterul Manole
Legenda spune că noul proprietar al morii de lemn, un evreu bogat care tocmai sosise în Chişinău, a decis să construiască în locul morii din lemn una din piatră.
Evreul ar fi avut o singură fiică, pe care o crescuse cu multă dragoste şi îi oferise o educaţie aleasă. El își lua adesea singurul copil cu el în trăsură ca să vadă oamenii, moara, ca să-i arate cum stau lucrurile. Pentru acele vremuri era ceva neobişnuit. Fetele era crescute şi educate acasă ca să fie soţii gospodine şi mame grijulii.
Când a început construirea zidurilor, meşterii au așezat cu grijă pietrele albe ale și le-au conturat. Într-o noapte şantierul a fost cuprins de flăcări.
În târg s-a zvonit că nu era prima proprietate a evreului care fusese arsă. Şi că evreul era blestemat, iar soția lui pierise în flăcări.
Omul însă nu a cedat după incendiu. A construit cu sârguință ziduri noi, cu meșteri noi și piatră nouă, lucrând zi și noapte. Dar se credea că pentru a scăpa de blestem este nevoie de o jertfă omenească.
Astfel evreul a făcut un legământ cu sine însuși. Prima fiinţă umană care intră în moară vineri seara va fi lăsată să moară peste noapte. El chemase o femeie bătrână să-i aducă mâncare.
Dar bătrâna s-a îmbolnăvit brusc şi i-a zis fiicei evreului că nu poate să meargă. Atunci copila a decis să meargă ea ca să-i ducă tatălui mâncarea.
Destinul ceruse cel mai greu sacrificiu - propriul său copil, iar legământurile cereau îndeplinirea lor. Evreul i-I-a spus fetei că îl va aștepta puțin, a părăsit moara încuiată și cu pași grei s-a îndepărtat spre casa de rugăciune.
Noaptea a izbucnit un alt incendiu. A doua zi, evreul a căutat cu disperare rămăşiţele fiicei fiicei iubite. Dar nu a găsit nimic.
Superstiţii despre Moara roşie
Una dintre legende spune că în timpul reconstrucției, meșterii au zidit în unul dintre pereţi o femeie. Astfel moara a lucrat fără probleme încă 100 de ani. Mai mulți curajoşi care au vizitat locul afirmă că acel perete nu se proiectează pe fotografii.
O altă poveste se referă la denumirea clădirii. Se spune că proprietarul acesteia şi-ar fi omorât familia, iar apoi ar fi dat foc la clădire. Se consideră că în urma acestor evenimente edificiul a fost numit Moara Roşie, culoarea roşie semnificând sângele vărsat.
Unii spun că noaptea în clădire apare fantoma unei fete îmbrăcate în alb, care ţine o lumânare aprinsă în mână.
Monumentul de arhitectură, gata să se prăbuşească
Astăzi, din fostul complex industrial a mai rămas doar o clădire cu patru nivele. Precum şi legendele.
Accesul în interiorul clădirii este interzis. Moara este într-o stare deplorabilă, fiind susținută de șase scafe metalice, care previn prăbușirea acesteia. De-a lungul anilor, terenul a trecut din subordinea Ministerului Culturii, în cea a Primăriei.
Moara roşie în interior/ Sursa foto: AIRM
Autoritățile își pasează responsabilitățile pentru această clădire, care nu este înregistrată la cadastru și a cărui proprietar rămâne o enigmă.
În perioada guvernării comuniste, terenul pe care se află Moara roșie a fost cedat companiei de construcții Glorinal, pe atunci afiliată lui Oleg Voronin, fiul fostului preşedinte Vladimir Voronin. În 2010, Compania a adresat un demers Primăriei prin care solicita examinarea posibilității demolării edificiului, întrucât acesta „prezintă pericol pentru viața și sănătatea locatarilor care domiciliază în blocurile învecinate” și s-a constatat „imposibilitatea restaurării și punerii în valoare a acesteia”.
Primăria a redirecționat demersul către Ministerul Culturii, care l-a respins.
Recomandările noastre
