Cititul din copilărie, efecte surprinzătoare la maturitate. Ce au descoperit cercetătorii despre creier și sănătatea mintală

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Un obicei considerat cândva firesc în copilărie ar putea avea beneficii importante asupra sănătății mintale și a funcționării creierului pe termen lung. Este vorba despre cititul de plăcere, iar un studiu amplu realizat de cercetători de la Universitatea Cambridge și alte instituții sugerează că persoanele care încep să citească de la vârste mici tind să aibă, în adolescență, rezultate cognitive mai bune și o stare de bine mai ridicată.

Cititul de plăcere în copilărie și evaluările cognitive

Cercetătorii au analizat datele a peste 100.000 de tineri din Statele Unite, incluși în cadrul studiului Adolescent Brain and Cognitive Development, care urmărește evoluția copiilor începând de la vârsta de 9-10 ani și până la începutul maturității.

Participanții au fost împărțiți în funcție de momentul în care au început să citească de plăcere. Aproximativ 48% dintre aceștia aveau puțină experiență în ceea ce privește lectura recreativă sau au început acest obicei mai târziu. Restul citiseră de plăcere timp de aproximativ trei până la zece ani.

După analizarea testelor cognitive, a evaluărilor privind sănătatea mintală și comportamentul, precum și a imaginilor obținute prin scanarea creierului, cercetătorii au identificat o asociere între lectura începută timpuriu și o serie de rezultate favorabile.

Copiii care citesc devreme învață mai ușor

Copiii care au descoperit mai devreme plăcerea cititului au obținut rezultate mai bune la testele de învățare verbală, memorie și dezvoltare a limbajului. De asemenea, aceștia au avut tendința de a obține rezultate școlare mai bune.

Beneficiile nu s-au limitat însă la performanțele cognitive. Adolescenții care începuseră să citească de mici prezentau mai puține semne asociate stresului și depresiei, o capacitate de concentrare mai bună și mai puține probleme comportamentale, precum agresivitatea sau încălcarea regulilor.

Un alt aspect remarcat de cercetători a fost timpul petrecut în fața ecranelor. Cei care citiseră de plăcere în copilărie au avut tendința să petreacă mai puțin timp la televizor sau pe telefoane și tablete, atât în timpul săptămânii, cât și în weekend. Totodată, aceștia au raportat un somn mai îndelungat.

Analizele imagistice au indicat și diferențe moderate în structura creierului. Adolescenții care începuseră lectura recreativă la vârste mici aveau, în medie, suprafețe și volume cerebrale generale ceva mai mari, inclusiv în regiuni implicate în funcțiile cognitive.

citit / sursa foto: dreamstime.com

Nu contează să citești mult, neapărat

Cercetătorii atrag însă atenția că mai mult citit nu înseamnă neapărat mai multe beneficii. În cadrul analizei, aproximativ 12 ore de lectură de plăcere pe săptămână au părut să reprezinte un nivel asociat cu cele mai bune rezultate. Peste acest prag, avantajele au început să se plafoneze, iar scorurile cognitive au început chiar să scadă.

Una dintre explicațiile posibile este că un copil care petrece foarte mult timp citind poate avea mai puțin timp pentru alte activități importante pentru dezvoltare, precum sportul, jocul sau socializarea.

Specialiștii susțin că lectura recreativă ar trebui încurajată încă din primii ani de viață. Potrivit profesorului Barbara Sahakian, neurolog la Universitatea Cambridge, dovezile privind beneficiile acestui obicei sunt tot mai numeroase și sugerează că lectura poate contribui la dezvoltarea copiilor.

Efectele cititului se întind mult după copilărie

Efectele cititului nu dispar însă odată cu încheierea copilăriei. Cercetările anterioare au asociat lectura la vârsta adultă cu reducerea stresului, o stare mai mare de relaxare și un nivel crescut de empatie.

Mai mult, activitățile care stimulează în mod constant creierul, printre care se numără și cititul, au fost asociate la vârste înaintate cu un risc mai redus de declin cognitiv și de apariție a unor boli neurodegenerative, inclusiv boala Alzheimer.

Astfel, un obicei simplu precum cititul de plăcere poate fi asociat cu beneficii care se întind de la dezvoltarea limbajului și a memoriei în copilărie până la sănătatea cognitivă și starea de bine la vârsta adultă. Cercetătorii subliniază însă că rezultatele indică în primul rând asocieri, iar studiul nu demonstrează că lectura este singura cauză a acestor diferențe.