În cadrul unei dezbateri organizate vineri la Cluj, copreşedinții USR PLUS, Dan Barna și Dacian Cioloș, au răspuns dacă se consideră progresişti sau tradiţionalişti. Dacă Barna a precizat că este „liberal şi în credinţă, şi în valori″, Dacian Cioloş a susținut că este „şi progresist, şi tradiţionalist″.

Conform Agepres, precizările au fost făcute în cadrul dezbaterii între cei trei candidaţi la conducerea USR PLUS: Dan Barna, Dacian Cioloş şi Irineu Darău. Toți au fost întrebați dacă se consideră progresişti sau tradiţionalişti.

„Eu sunt un liberal şi în credinţă, şi în valori″, a răspuns Dan Barna. „Sunt şi progresist şi tradiţionalist, în sensul în care ştiu de unde îmi trag rădăcinile, ştiu valoarea lucrurilor pe care le-am învăţat în copilărie, pe care le-am moştenit de la bunicii și părinţii mei.

În acelaşi timp, am fost crescut şi am trăit în ultimii ani tot mai mult într-o lume deschisă, în care lucrurile se schimbă foarte repede, în care noile generaţii vin şi îşi pun amprenta asupra vieţii pe care noi o trăim cu toţii, aşa încât nu cred că un om de bun-simţ trebuie să se definească doar într-un fel sau celălalt.

Important este să avem mintea deschisă, sufletul deschis, să trăim cu picioarele pe pământ şi să trăim cu ochii aţintiţi în zare, să avem capacitatea să percepem ceea ce se întâmplă în jurul nostru″, a fost reacția lui Dacian Cioloş.

Rivalul greilor Barna și Cioloș susține toleranța

La rândul lui, Irineu Darău a declarat că nu îi plac etichetele şi că el crede în libertate. De asemenea, al treilea candidat în lupta pentru șefia USR PLUS apreciază diversitatea, toleranţa, tradiţiile şi istoria.

„Dincolo de toate, suntem oameni. Suntem cetăţeni europeni. Când vorbim despre unele probleme precum mediul, suntem cetăţeni universali. Cred că trebuie să încetăm cu aceste frici şi încet, încet să îndepărtăm de pe scenele politice acei oameni care sapă tranşee pe aceste criterii, în loc să aducă oamenii împreună şi să valorizeze diversitatea″, a completat Darău.

La un moment dat, cei trei politicieni au fost întrebați dacă susţin căsătoriile între persoane de acelaşi sex. Toți au arătat susţinere pentru parteneriatul civil. Mai mult, Dan Barna a reamintit că în cadrul referendumului pentru familie USR PLUS a adoptat o poziţie „explicit pentru toleranţă şi pentru drepturi″.

Totodată, el a menţionat că membrii partidului se numără printre iniţiatorii legii despre parteneriatul civil. „Chiar în acest guvern am fost printre cei care l-au convins pe ministrul de Interne că ideea de a refuza recunoaşterea căsătoriei în altă ţară a unor cetăţeni români şi a le recunoaşte nişte drepturi aici, în ţară, nu face decât să arunce încă o imagine proastă pentru o Românie în care subiectul acesta este evitat în mod nedrept″, a susținut Dan Barna.

Barna și Cioloș, fideli parteneriatului civil

Cioloş s-a mulțumit să spună că USR PLUS trebuie să aplice crezul liberal de apărare a drepturilor şi libertăţilor fiecărui individ: „Important pentru mine este cum contribuim noi la a face ca persoanele de acelaşi sex care decid să îşi facă viaţa împreună să poată să o facă, având şi toleranţa celor din jurul lor, într-o societate românescă.

Cred că dacă noi nu ţinem cont de stadiul la care se află societatea românească, de percepţiile publice, împingând anumite lucruri la extrem, riscăm să facem mai mult rău acestor oameni decât să îi ajutăm. Cred că în momentul de faţă, absolut, un parteneriat civil care să le permită acestor oameni să ducă un trai normal e un minim necesar.

În acelaşi timp, noi trebuie să găsim, ca partid, mijloacele prin care aceşti oameni să poată să îşi integreze viaţa într-o societate românească tolerantă şi care să evolueze în percepţiile pe care le are vizavi de ceea ce se întâmplă în jurul lor şi să ne asigurăm că suntem un partid care apară cu adevărat valorile liberale.″

Irineu Darău nu a uitat să amintească faptul că orientarea USR PLUS este „în favoarea libertăţilor civile″: „Trăim într-un spaţiu european, în care am intrat asumându-ne valorile acestui spaţiu. De asemenea, trebuie să respectăm regulile juridice din spaţiul european.

Aşadar, cred că trebuie să flexibilizăm cadrul în România, poate într-un mod adaptat societăţii româneşti. Cred că nu putem să fugim măcar de asumarea ideii de parteneriat civil în România.″