Gruparea de hackeri susține că vrea să atace doar întreprinderile bogate și promite să doneze răscumpărările colectate în scopuri caritabile, ca un fel de ciber-Robin Hood. Washingtonul nu crede că Moscova se află în spatele acțiunii

Joe Biden promite să „distrugă și să condamne” banda de hackeri care a atacat sistemele informatice ale oleoductului Colonial, forțând compania care operează cele mai mari conducte de petrol de pe coasta de est a SUA să oprească transferul de benzină și combustibil pentru avioane dinspre Texas spre New York și Washington.

FBI acuză o bandă de hackeri numită DarkSide, care operează probabil din Europa de Est, posibil Rusia. De data aceasta, însă, Washingtonul nu crede că Kremlinul este instigatorul acestui atac, așa cum s-a întâmplat în alte episoade ale războiului cibernetic. Cu toate acestea, SUA cer Moscovei să-și urmărească necruțător și aspru pirații cibernetici.

Surprinzător este că pirații „dark web”, a căror identitate nu este cunoscută de nimeni, au propriul site pe care au postat un mesaj în care recunosc responsabilitatea atacului cibernetic și dau asigurări că sunt total apolitici.

Apoi, cu expresii similare cu cele folosite de Mark Zuckerberg când a trebuit să recunoască responsabilitatea Facebook pentru răspândirea conținuturilor subversive postate de utilizatori pe rețelele sale, DarkSide explică că vrea doar să câștige mulți bani fără a crea mari probleme sociale și promite că ”de astăzi vom introduce un sistem de moderare care va verifica în prealabil dacă atacurile asupra companiilor vizate nu au consecințe sociale grave”.

Joe Biden vrea întâlnire cu Putin

Deși de data aceasta nu îl acuză pe Putin, Biden este hotărât să pună lupta împotriva bandelor de hackeri pe primul loc al agendei întâlnirii cu președintele rus, care ar urma să aibă loc peste o lună. Între timp, președintele american a anunțat că urmează să dea un ordin executiv pentru întărirea apărării împotriva acestui tip de criminalitate cibernetică.

Realitatea este că aceste tehnici de șantaj digital (”dacă nu plătești o răscumpărare nu deblochez rețeaua pe care am paralizat-o”), inventată în 1989 și din ce în ce mai răspândită în ultimii ani, mai ales datorită Bitcoin și a altor criptomonede care permit hackerilor să primească plăți în mod anonim și fără a lăsa urme, sunt acum la ordinea zilei în toate țările, și în special în SUA. Nici măcar Comandamentul Cibernetic, instituit de Pentagon pentru urmărirea penală a acestor infracțiuni, nu a obținut până acum rezultate semnificative.

Provocările sunt multiple. În primul rând, există riscul unui atac capabil să paralizeze structurile vitale ale unei națiuni, cum ar fi rețeaua electrică sau siguranța transportului aerian. Atacul cibernetic asupra conductei de petrol, care timp de 4 zile a blocat jumătate din aprovizionarea de pe coasta de est a Americii, este înspăimântător și este considerat cel mai grav petrecut vreodată, tocmai pentru că este cel mai apropiat de scenariul amintit. Există și riscul ca, acum sau pe viitor, unele guverne să se ascundă în spatele bandelor de hackeri pentru a evita represaliile SUA. În cele din urmă, cresc temerile că această nouă formă de criminalitate, deja extrem de răspândită (atacul Wanna Cry din 2017 a avut 230.000 de victime, iar răscumpărările au fost solicitate în 28 de limbi diferite), nu numai că rămâne nepedepsită pentru că este evazivă, dar chiar devine populară: DarkSide declară că vizează doar întreprinderile bogate prin ceea ce ei numesc ”tehnici normale de ransomware” (adică normalizarea șantajului digital).

DarkSide dă asigurări că nu intenționează să atace spitale sau companii nonprofit și promite să doneze răscumpărările colectate în scopuri caritabile. Pe scurt, se prezintă ca un fel de ciber-Robin Hood. Un basm în spatele căruia se poate ascunde un guvern. Sau o organizație criminală care, la fel ca anumite mafii sau carteluri de droguri, poate deveni la fel de puternică ca un stat.