Călin Georgescu. Sursa foto EVZ
Din cuprinsul articolului
Problemele legale cu care se confruntă Călin Georgescu, inclusiv măsura punerii sale sub control judiciar, au generat o mare agitație în rândul susținătorilor. În ultima perioadă, au apărut nume noi care ar putea să-i ia locul în cursa pentru Președinția României. Printre aceste variante se află soția sa, Cristela, dar și liderul AUR, George Simion.
Cristela Georgescu refuză să comenteze speculațiile privind candidatura sa
Partide precum AUR și POT l-au susținut pe Călin Georgescu pentru alegerile prezidențiale. Având în vedere riscul respingerii candidaturii sale, aceștia caută un înlocuitor. Surse politice afirmă că susținătorii acestuia pregătesc liste de semnături pentru soția sa, Cristela Georgescu, potrivit România TV.
Cu toate acestea, soția acestuia a precizat, pentru HotNews, că nu va face declarații despre aceste informații în acest moment.
„Nu este cazul acum să fac astfel de declarații și nici să purtăm această conversație. Dacă va fi cazul să comunic ceva, voi comunica pe canalele oficiale, așa cum am făcut-o întotdeauna. Dacă va fi cazul, o să vă spun. Nu am spus că nu vă răspund la întrebare. Așa am spus, nu fac declarații de presă. Și v-am și înregistrat”, a mai adăugat soţia lui Călin Georgescu.
Cristela Georgescu. Sursa foto: Captură de ecran
Reacția lui Gigi Becali
Patronul FCSB, candidat independent la alegerile prezidențiale, a declarat că, deși este membru al AUR, conducerea partidului nu îl sprijină. De asemenea, acesta a mai comentat despre posibila candidatură a soției lui Georgescu.
„Asta ne mai trebuie acum și pe Cristela la prezidențiale. Votanții AUR votează cu Becali. De luni încep să strâng semnăturile. Dacă nu ajung în turul doi, nu depun candidatura”, a susținut acesta.
Curtea de Apel București respinge cererea lui Călin Georgescu
Pe 18 decembrie 2024, Curtea de Apel București a respins cererea depusă de o asociație civică în numele lui Călin Georgescu, care solicita anularea deciziei Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 și organizarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
Instanța a argumentat că demersul reprezintă „un precedent de o gravitate extremă” și vizează „denaturarea adevărului”. Pe 25 februarie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat contestația depusă de candidatul suveranist și a menținut decizia din 6 decembrie 2024.
