Cine a fost Popa Șapcă, preotul al cărui nume îl poartă zeci de străzi din România

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Preotul Revoluției de la 1848 a fost Radu Șapcă. I s-a spus Popa Șapcă. Astăzi, sunt multe străzi din România care-i poartă numele. Dar cine era preotul care a rămas pentru totdeauna în analele Istoriei, drept însuflețitorul țăranilor din Câmpia Olteniei? Pe 3 iulie, se împlinesc 150 de ani de când a răposat, în Oltenia pe care a iubit-o și pentru care a luptat.

Preotul din Celei, Radu Șapcă

Cine pornește din Corabia spre Celei, ajunge lângă anticul oraș roman Sucidava, o cetate de pe malul Dunării. Strada de lângă cetate are în dreapta micului parking de la intrare, un colț unde se află un monument. Preotul imortalizat printr-o placă era Radu Șapcă. Se născuse și avusese locuinșa acolo, pe locul monumentului, la Celei sau Celeiu pe la anul 1800.

Credit foto: Wikipedia

A fost preot de mir, adică preot căsătorit la Biserica Sf. Nicolae. Era destul de învățat pentru vremea lui. Auzise de pandurii lui Tudor, pentru că avea 21 ani la momentul Revoluției. Îl știa pe haiducul-pandur Gheorghe Magheru. Se împrietenise cu fiii și nepotul lui Dinicu Golescu.

Preotul „gătește” mireasa

La 43 de ani, preotul Radu Șapcă era membru al Frăției, mișcare fondată de Christian Tell și Ion Ghica. El parcurgea satele Olteniei cu mesaje religioase, dar și cu mesajele revoluționarilor, înșelând vigilența lui Gheorghe Bibescu. În Dolj, ispravnic sau prefect era Iancu, fratele lui Bibescu. În Romanați, era Gheorghe Magheru, revoluționarul pandur. Fusese prima dată la 1831 în acest post și îl deținuse din 1846.

Se plănuia ca Revoluția să izbucnească în mai multe părți, la București, la Islaz în Romanați, la Telega în Prahova, la Ocnele Mari în Vâlcea. A izbucnit doar la Islaz în Romanați, azi în Teleorman. Mesajul purtat de preotul Radu Șapcă a fost „gătiți mireasa să pornim nunta”. Evident, nu se pomenise nuntă fără preoți.

Așa se face că preotul Radu Șapcă i-a însuflețit pe țărani la Islaz, Guvernul provizoriu s-a întrunit la Craiova, apoi a pornit spre București. În celelalte locuri, Revoluția nu s-a putut declanșa.

Exilul și activitatea după Unirea Principatelor

Radu Șapcă avea doi fii, pe Radu și pe Dobre. Primul îi purta numele lui, al doilea, numele bunicului tot preot. Radu Șapcă nu și-a mai văzut familia circa 7-8 ani. A fost închis la Mânăstirea Văcărești pentru rolul avut la Islaz. Apoi, peregrinând în exil , a stat 2 ani la Muntele Athos, apoi a ajunsla Bursa în Imperiul Otoman. A urmat apoi  exilul la Rusciuc și la  Șumla în Bulgaria. A putut veni acasă abia în 1859. A slujit în Celei.

Alexandru Ioan Cuza, devenit Domn al Principatelor l-a numit curator civil al proprietăților mânăstirești la Hotărani. De asemenea, după secularizarea averilor mânăstirești, a fost curator civil la Cozia. S-a ocupat de reforma agrară, cunoscând tradițiile bisericești și știința hotărniciei tradiționale. Fiul său Radu a devenit notar, iar Dobre, preot.

Când nevoințele au început să-l atingă, după 1866, în perioada de final a vieții, rămas singur, preotul Radu Șapcă, Popa Șapcă a cerut dezlegare să locuiască la Mânăstirea Brâncoveni, Olt, unde a fost de asemenea, curator. Aici, s-a săvârșit din viață, la 3 iulie 1876, în etate de 76 ani.