O echipă tehnică la zi cu cerinţele actuale ale popului european şi desfiinţarea selecţiei naţionale se numără printre propunerile specialiştilor pentru a ne îmbunătăţi performanţa în concurs.

Principalul atu pe scena Eurovisionului rămâne o piesă bună - par să fi căzut de acord cei care au încercat, de-a lungul timpului, să identifice ingredientele succesului în concursul european.

Puţini ar putea spune cu precizie însă care sunt acele piese care să-i facă să rezoneze pe cei mai mulţi dintre votanţii din ţările participante (43, anul acesta) sau cum trebuie să arate purtătorul acestui mesaj: sunt preferaţi bărbaţii sau se mizează pe puterea de seducţie a femeilor frumoase, un artist singur pe scenă sau un grup şi un cor, un mesaj emoţional sau militant?

Locul 3 este cea mai bună performanţă pe care a avut-o România în cele 13 ediţii ale concursului Eurovision la care a participat, record atins de două ori, în 2005 şi în 2010, de Luminiţa Anghel şi Sistem, respectiv Paula Seling şi Ovi. Participanţii la Eurovision spun că este un concurs atipic şi că nimic nu poate garanta, de fapt, succesul în finală. Un suport tehnic venit din partea unor specialişti în domeniu ar ajuta foarte mult, însă - spun cei care critică Televiziunea Română pentru păcatul de a se autocopia de la an la an, fără să fie interesată de ceea ce este actual în materie de show sau spectacol de televiziune.

"Lucrurile se schimbă de la şase la şase luni, trebuie să mai iasă din birouri şi să vadă spectacole de ultimă oră", spun specialiştii contactaţi de EVZ în încercarea de a identifica "reţeta succesului românesc în concursul european". <iframe width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/AsTgajjrL04" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> <iframe width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/6OlG9g4-cyg" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

O piesă amplă, de festival

Laurenţiu Duţă, compozitorul piesei "The Balkan Girls", cu care România a participat la Eurovision în 2009 (în interpretarea Elenei Gheorghe), spune că un compozitor celebru nu îţi garantează succesul.

"La Eurovision nu sunt reţete, este un concurs atipic. Chiar în finala din Düsseldorf a fost o piesă compusă pentru Rusia de marele RedOne, producătorul celebrei Lady Gaga. Să nu uităm nici faptul că la această finală au participat, pentru Marea Britanie, cei de la Blue şi n-au câştigat. Eurovisionul este un festival în care în trei minute trebuie să emoţionezi, asta este singura regulă. Când am participat cu Elena, n-am venit cu cel mai bun rezultat, deşi piesa de atunci a fost nr. 1 în topurile româneşti şi are şi recordul de a fi cea mai difuzată piesă lansată vreodată de România la Eurovision. Dar nu s-a încadrat în tiparele concursului. Când compui o piesă pentru Eurovision trebuie uitate tiparele comerciale, nu ţii seamă de ceea ce merge în topuri sau discoteci. O piesă pentru Eurovision trebuie compusă mai mult festivalist. Hiturile pe care le auzi la radio şi rup topurile, cum sunt piesele Innei, de pildă, pot să nu aibă niciun fel de succes la Eurovision", spune Duţă. <iframe width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/6umyemztJ9E" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Să renunţăm la selecţia naţională

"Eurovisionul este un concurs de compoziţie în primul rând", spune Paula Seling, care a clasat România pe locul al treilea la concursul din 2010. Cum Austria a stat "pe tuşă" vreo cinci ani, ca şi Italia (13 ani), pentru ca apoi să revină în forţă, probabil că tot aşa ne trebuie şi nouă, să ieşim câţiva ani la rând pe locul 17 ca să ne gândim să renunţăm la selecţia naţională, spune Cristi Faur, compozitorul piesei care a urcato pe Luminiţa Anghel pe podiumul concursului european.

"Dar la noi sunt oricum probleme. Dacă ar fi desemnat un compozitor, s-ar isca discuţii, că de ce se duce ăla şi nu ăstălalt. Selecţia naţională este oricum făcută superficial. Se bea cafeaua la jurizare, se vorbeşte mult, se pune pauză. Sunt piese foarte bune care se pierd. Ar fi mai eficient să pui la treabă cinci-şase compozitori care au un clasament foarte bun la Eurovision", spune Faur. Să lucrăm la piesă 12 luni

În ultimii ani au fost câştigătoare piese rock, pop, dance etc., chiar dacă, teoretic, Eurovision este un concurs de muzică pop. Oricum, bine-ar fi ca "acest compozitor desemnat să fie pus să lucreze 12 luni la piesa pentru Eurovision", aşa cum spune Cristian Faur.

"TVR-ul anunţă întotdeauna cu o săptămână- două înainte că se aşteaptă înscrierile pentru Eurovision şi toţi se grăbesc să trimită ce nimeresc. Ar fi mult mai eficient să aduni vreo zece oameni care au urcat pe locuri bune la Eurovision de-a lungul timpului, să vezi ce au lucrat şi să-i laşi cam un an să-şi retuşeze munca până să ajungă în faţa publicului european", spune Cristi Faur.

O echipă tehnică avizată

"Din punct de vedere muzical, românii au fost foarte bine anul acesta. Problema este, dintotdeauna, partea de show, asta pentru că TVR-ul nu lucrează cu un regizor artistic şi regizor tehnic care să se pună la curent cu ultimele tendinţe în domeniu", spune Mişu Cernea, fost component al trupelor Mondial sau Sfinx Experience, producător artistic şi tehnic şi proprietar al firmelor Sfinx şi al Arenelor Romane din Bucureşti. "Mesajul piesei poate fi oricare, atâta vreme cât trezeşte sentimente, de la furie la dragoste, revoltă, orice, numai să nască un sentiment puternic în doar trei minute." LAURENŢIU DUŢĂ, compozitor

"Televiziunea Română cred că ar face bine să mai iasă puţin din birou, să meargă afară, să vadă mari spectacole, să vadă ce mai fac marii artişti străini. Ei tot caută succesul copiinduse pe ei înşişi. E adevărat, fac mai bine decât anul trecut, dar sunt atât de departe de realitate." MIŞU CERNEA, producător artistic şi tehnic "Cred că trebuie să renunţăm la selecţia naţională. Dar la noi sunt probleme. Dacă ar fi desemnat un compozitor, s-ar isca discuţii, că de ce se duce ăla şi nu ăstălalt." CRISTI FAUR, compozitor

ANALIZĂ

Seria câştigătorilor în concursul european sugerează că un compozitor internaţional cu prestigiu şi un interpret cu notorietate mondială ar putea reprezenta un atu, dar nu garantează succesul

Finala de la Düsseldorf a fost un spectacol de televiziune excepţional. Germania a avut o dotare tehnică uluitoare, unică până acum, pe care toate ţările au folosit-o extrem de eficient, în afara României, explică Mişu Cernea, producător muzical şi artistic.

"Ecranul din spate a fost folosit zero, luminile au fost zero, spectacolul artistic în sine a fost un zero total. Dacă nu eşti ajutat de un spectacol vizual foarte bun, de o regie pusă la punct, pur şi simplu nu treci sticla. Aveau nevoie de un regizor artistic care să ştie bine ce tehnică are la dispoziţie. Sunt sigur că nemţii au comunicat dotările tehnice din timp, aşa cum sunt aproape sigur că românii nu au avut niciun om de legătură cu tehnica germană. Pentru modelul de euro-pop, care poate fi oricum, lent, rapid, ai nevoie de o regie artistică şi tehnică avansate, cât mai la zi. În România sunt mulţi astfel de profesionişti pe piaţa privată. Televiziunea Română cred că ar trebui să iasă puţin din birou, să meargă afară la mari spectacole, să vadă artişti străini. Tot caută succesul copiindu- se pe ei însăşi. E adevărat, fac mai bine decât anul trecut, dar sunt atât de departe de realitate. Există oameni de specialitate care nu fac nimic altceva toată ziua decât să se pună la punct cu ce este mai nou în materie de show. Pe aceştia ar trebui să-i caute cei de la TVR", spune Mişu Cernea.

Cum a decurs seara concursului Eurovision 2011:

• EUROVISION 2011: Azerbaidjan, câştigătoare. România este pe locul 17
• Ei sunt câştigătorii Eurovision 2011
• „Abonată” la punctele din Diaspora, România nu a mai ajuns în Top 10
• Top 5 cele mai slabe clasări ale României la Eurovision
• Azerbaidjanul, locul 1 la a patra încercare
• Votul geopolitic a fost doar vocea a doua
• Hotel FM: Am evoluat bine şi chiar nu ne-am aşteptat la acest rezultat

Secretele celor care au învins

Trecerea în revistă a câştigătorilor la ediţiile Eurovision la care a participat şi România pune în lumină câteva caracteristici ale reţetei de succes: piesele create de compozitori consacraţi au avut cel mai adesea câştig de cauză - Piesa celor din Azerbaidjan este compusă de un trio de muzicieni şi compozitori suedezi (Stefan Örn, Sandra Bjurman şi Iain Farguhanson, dintre care primii doi au creat şi piesa de anul trecut a ţării caucaziene, "Drip Drop") care au produs şi alte piese devenite şlagăre pe piaţa muzicală azeră. <iframe width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/WA4kUBmT6tU" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

"Satellite", melodia cu care Lena, reprezentanta Germaniei, a câştigat ediţia precedentă, este creată de Julie Frost şi John Gordon, nume bine-cunoscute pe piaţa muzicală internaţională, ale căror piese figurează în repertoriul unor artişti ca Rihanna, Beyoncé, Mary J. Blige, Mariah Carey, Britney Spears etc. <iframe width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/UmOeISUYXuI" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Rusul Dima Bilan a recurs la cooperarea cu muzicianul american Jim Beanz (care compune pentru Timbaland) pentru a elabora piesa cu care a câştigat în 2008. <iframe width="560" height="450" src="http://www.youtube.com/embed/HMyK0018EC0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> Ucraina, Grecia şi Turcia au obţinut locul 1 la Eurovision cu piese semnate de compozitori de mare succes pe piaţa muzicala naţională, în vreme ce ultimele victorie a Irlandei, din 1994 şi 1996, sunt piese purtând semnătura lui Brendan Graham, cunoscut pentru versurile hitului "You Rise Me Up" al trupei Westlife.

După o serie de insuccese la Eurovision care au declanşat reacţii de la nemulţumire până la autoironie, Marea Britanie a decis anul trecut să recurgă la folosirea unor artişti consacraţi pentru concursul muzical. Din acest motiv au ales trupa Blue, care are 13 milioane de albume vândute în cei 6 ani de activitate (2001-2005 şi 2009-2011). Ideea britanicilor nu a reuşit însă să le aducă un succes notabil, trupa Blue clasânduse pe locul 11.

Aducerea pe scenă a unor nume consacrate poate atrage voturi, însă este o misiune riscantă pentru artişti cu blazon să participe la un concurs în care s-ar putea vedea învinşi la mare distanţă de tineri cvasinecunoscuţi pe piaţa muzicală.

A ÎNCEPUT ÎN 1992

Dida Drăgan versus Laurenţiu Cazan

România a aderat în 1992 la European Broadcasting Union (EBU) şi, începând din 1993, a participat la concursul Eurovision. Primul artist desemnat la selecţia naţională a fost Dida Drăgan, cu piesa "Blestem" (la concurenţă cu Laurenţiu Cazan, cu piesa "Say Something") care nu a trecut de semifinala concursului din Irlanda. <iframe width="560" height="450" src="http://www.youtube.com/embed/ptqroqgE-44" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> <iframe width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/7gX-1A9E4Qg" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

TOP

Câştigătorii ediţiilor la a participat România