Cinci texte inedite au fost scoase și prezentate publicului, la Cluj. Interesant este că două lucrări reprezintă o necunoscută chiar și pentru specialiști.

Toate lucrările au fost scrise de Ion Agârbiceanu, printre care se numără şi două schiţe total necunoscute publicului şi chiar specialiştilor, au fost prezentate joi, în cadrul unui eveniment special organizat de către redacţia unui ziar local din Cluj-Napoca.

O parte dintre aceste texte au fost oferite, în manuscris, de fiica cunoscutului scriitor, Uca Agârbiceanu, colecţionarului clujean Alin Samochis. La rândul său, acesta a apelat la profesorul universitar Ilie Rad, un cunoscător al operei lui Agârbiceanu, pentru descifrarea acestora, precizează Agerpres.

"Sunt două schiţe - 'Drumul spre pace' şi 'Nu încep', inedite, deci chiar nu au văzut lumina tiparului. Au două, până la patru pagini, nu v-aş putea spune despre ce este vorba pentru că nu am reuşit să le citesc încă. Doresc să le ofer, gratuit, aşa cum le-am primit, spre publicare", a spus Alin Samochiş, care a prezentat joi aceste texte primite de la fiica scriitorului ardelean.

Între cele patru texte primite de Alin Samochiş se mai numără şi un cuvânt rostit la Uniunea Scriitorilor din Cluj şi un referat al autorului despre romanul său, "Strigoiul".

Alin Samochiş a povestit că a reuşit să o cunoască pe Uca Agârbiceanu prin intermediul unei rude care a condus Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca şi care, ştiindu-i pasiunea pentru operele vechi, i-a intermediat o întâlnire.

"Doamna m-a poftit în casă, m-a servit cu un dulceţ şi un pahar cu apă rece, ca pe vremuri şi, spunându-i ce caut, s-a dus în camera alăturată şi mi-a adus aceste manuscrise. Eu m-am pierdut efectiv când le-am văzut. Şi, în momentul în care i-am pus întrebarea, capitalistă, cât mă costă aceste manuscrise, dânsa m-a săgetat cu privirea, s-a încruntat şi mi-a spus: 'tatăl meu nu este de vânzare, vi le dăruiesc!' Aceasta este întâmplarea prin care am ajuns fericitul proprietar al acestor lucrări şi nu doresc să rămână într-un sertar, doresc să le citească toată lumea", a povestit Alin Samochiş.

Textele prezentate de acesta sunt, după o apreciere incipientă, scrise în anii '55-'60.

La rândul său, Ilie Rad, care pregăteşte publicarea unei cărţi a lui Agârbiceanu, de asemenea nepublicată niciodată, a spus că scriitorul avea un scris mărunt, destul de dificil de descifrat, dar pe care, după ce s-a străduit o vreme să-l înţeleagă, a ajuns să îl citească fără probleme.

Ilie Rad, care este profesor în cadrul Facultăţii de Studii Politice, Administrative şi ale Comunicării, pregăteşte în acest an al Centenarului publicarea unor volume de scrieri cu profil religios semnate de Agârbiceanu. Dintre aceste scrieri face parte şi un manuscris de 400 de pagini.

"Este o meditaţie filosofică religioasă. Se numeşte 'Cutezări cu gândul ale ieromonahului Visarion'. El, în această carte, prin intermediul personajului Visarion, îşi pune tot felul de probleme de viaţă şi de moarte: ce-i cu Învierea, ce-i cu trupul când moare omul, ce se întâmplă de la moarte până la Înviere. Timp de câteva luni am lucrat la acest manuscris ca să îl fac bun de tipar şi luna aceasta îl voi termina. El este în posesia profesorului şi editorului Radu Creţu, care l-a obţinut de la Uca Agârbiceanu", a explicat Ilie Rad, conform Agerpres.

În ceea ce priveşte textele primite de la fiica scriitorului de Alin Samochiş, acesta vor fi şi ele publicate, în cursul anului 2019.

Ilie Rad a mai precizat că Agârbiceanu a fost unul dintre puţinii scriitori români care a avut literatură de sertar, adică avea un număr de scrieri pe care le păstra şi care nu au apucat, astfel, să fie publicate.

Ion Agârbiceanu s-a născut în 1882 şi a fost scriitor, ziarist şi prozator, adept al sămănătorismului, parlamentar, academician, canonic şi protopop unit al Clujului. A fost tatăl fizicianului Ion I. Agârbiceanu. Cunoscutul scriitor s-a stins din viaţă în mai 1963 la Cluj, în urma unui infarct miocardic. La mitingul de doliu, ţinut la Cluj, la 31 mai, îi omagiază personalitatea Iorgu Iordan, Zaharia Stancu, Mihai Beniuc, Mircea Zaciu. A fost înmormântat în cimitirul Hajongard din Cluj, iar mormântul său a fost declarat monument istoric în anul 2012.

Ion Agârbiceanu este autorul unor texte foarte cunoscute, cum ar fi "Fefeleaga" sau "Jandarmul", care au reprezentat o sursă de inspiraţie şi pentru cineaşti (Mircea Veroiu - "Fefeleaga", Niclae Mărgineanu - "Întoarcerea din Iad") sau scrieri precum "Arhanghelii", "Ceasuri de seară", "Spaima", "Legea trupului", "Legea minţii", "File din cartea naturii", "Strigoiul" şi multe altele.

Evenimentul dedicat prezentării textelor inedite a fost organizat la sediul ziarului local "Făclia" din Cluj-Napoca.