Chipuri reconstruite după aproape 2.000 de ani. Cum arătau oamenii care trăiau într-un oraș roman

Chipuri reconstruite după aproape 2.000 de ani. Cum arătau oamenii care trăiau într-un oraș romanFata, creata după ADN / sursa foto: captură video

Mai multe chipuri reconstruite după cranii vechi de aproape 2.000 de ani dezvăluie cum arătau oamenii care trăiau în orașul roman Aquincum, aflat pe teritoriul actualei Budapeste, potrivit agenției Associated Press.

Arheologii și specialiștii au folosit analize ADN, antropologie și tehnici de reconstrucție facială pentru a recrea fețele foștilor locuitori.

Un soldat, un sclav, un fierar sau un băiat care lucra la grajduri se numără printre personajele prezentate în expoziția „Once we were like you” („Cândva am fost ca voi”), deschisă la Muzeul Aquincum din Budapesta.

Chipuri reconstruite pe baza unor cranii vechi de 2.000 de ani

Expoziția prezintă chipuri reconstruite pe baza a peste 12 cranii descoperite în vechiul Aquincum, un important oraș roman situat la frontiera dunăreană a Imperiului Roman.

Specialiștii au combinat informații din arheologie, antropologie și arheogenetică. Analizele ADN au oferit indicii despre culoarea pielii, a părului și a ochilor, dar și despre posibila prezență a pistruilor.

Forma și densitatea oaselor craniului au permis cercetătorilor să estimeze structura feței și vârsta indivizilor. Urmele rămase pe oase au dezvăluit, în unele cazuri, boli sau răni suferite în timpul vieții.

„Scopul nostru principal a fost să aducem câțiva dintre acești oameni mai aproape de oamenii de astăzi”, a explicat arheologul Lóránt Vass, unul dintre curatorii expoziției.

Fețele au fost reconstruite strat cu strat

Cele mai realiste modele au fost realizate de artista Emese Gábor. Aceasta a lucrat cu replici 3D ale craniilor originale și a reconstruit fețele strat cu strat, pornind de la structura osoasă și modelând apoi mușchii și trăsăturile.

Fata, creata după ADN

Fata, creata după ADN / sursa foto: captură video

Dintre cele 16 reconstrucții prezentate, șase sunt modele din silicon, pictate și completate cu păr, haine și bijuterii pentru a reda cât mai realist aspectul unor oameni din epoca romană.

Artista spune că inteligența artificială poate fi folosită pentru recrearea chipurilor antice, însă rezultatele rămân, de regulă, pe un ecran. Modelele fizice pot fi privite din orice unghi și sunt realizate la dimensiune naturală.

Poveștile oamenilor cu chipuri reconstruite sunt imaginare

Deși aspectul fizic al personajelor se bazează pe date științifice, numele, meseriile și poveștile lor de viață sunt imaginare.

Curatorii au folosit inscripții romane, obiceiurile privind numele și informațiile istorice despre viața în Aquincum pentru a crea biografii plauzibile.

„Totul este ficțiune. Din păcate, nici măcar nu cunoaștem numele reale ale acestor oameni”, a explicat arheologul Péter Vámos.

Potrivit acestuia, poveștile au fost construite astfel încât să includă informațiile oferite de studiile antropologice și genetice. Cercetătorii nu susțin că viețile oamenilor s-au desfășurat exact așa, ci doar că scenariile prezentate ar fi fost posibile.

Unul dintre personaje a primit numele Respectus și este prezentat drept muncitor în construcții. Potrivit poveștii imaginate de curatori, acesta ar fi tencuit ziduri și spart blocuri de piatră. Oasele sale arată urmele unei vieți marcate de muncă fizică, iar bărbatul suferise inclusiv o fractură a nasului și pierduse un dinte.

ADN-ul a dezvăluit diversitatea orașului roman

Analizele genetice au arătat că populația din Aquincum era extrem de diversă. Printre locuitori se aflau oameni cu origini în actuala Italie, dar și persoane provenite din zone aflate astăzi în Scoția și Siria.

În oraș trăiau, de asemenea, membri ai triburilor sarmatice de pe stepele eurasiatice și celți care locuiseră în regiune înainte de instalarea romanilor.

Fata, creata după ADN

Fata, creata după ADN / sursa foto: captură video

Studierea oaselor a indicat că mulți dintre indivizii analizați desfășurau activități fizice grele. Aproape toate scheletele prezentau semne importante de inflamație, iar unele indicau perioade de foamete.

Cercetătorii cred că majoritatea acestor oameni făceau parte din păturile sociale inferioare sau din clasa de mijloc modestă, categorii despre care izvoarele istorice romane oferă puține informații.

Chipurile reconstruite îi apropie pe oamenii de astăzi de trecut

În mod obișnuit, scheletele descoperite în timpul săpăturilor sunt analizate, documentate și apoi depozitate.

„Trupurile nu au greutate, nu au viață, nu au suflet”, a spus Lóránt Vass, explicând motivul pentru care echipa a decis să transforme rămășițele arheologice în personaje recognoscibile pentru public.

Titlul expoziției sugerează că oamenii care au trăit în urmă cu aproape două milenii nu erau atât de diferiți de cei de astăzi.

„Aveau aceleași ocupații, aceleași probleme. Poate aveau alte condiții de viață și un alt statut social, dar oamenii sunt oameni”, a spus arheologul.

Expoziția „Once we were like you” poate fi vizitată la Muzeul Aquincum din Budapesta până la 31 octombrie 2026 și urmează să fie redeschisă în primăvara anului 2027.