Cetatea Sucevei, singura cetate din istorie necucerită. Legenda capitalei marelui voievod al Moldovei, Ștefan cel Mare, este fabuloasă.

Cetatea Sucevei, singura cetate din istorie necucerită. Cetatea Sucevei sau Cetatea de Scaun a Sucevei este o cetate medievală situată la marginea de est a oraşului omonim. Se află pe un platou la o altitudine de 70 metri faţă de lunca Sucevei, cu panoramă spre întreaga vale a oraşului.

Cetatea Sucevei, singura cetate din istorie necucerită

Cea mai mare din spaţiul extracarpatic, Cetatea Sucevei făcea parte din sistemul de fortificaţii construit în perioada de glorie a Moldovei medievale, la sfârşitul secolului al XIV-lea. A intrat în istorie ca fiind necucerită vreodată. Timp de aproape 200 de ani a fost principala reşedinţă a domnilor Moldovei. Aici s-au semnat documente importante şi s-au emis monede din materiale preţioase.

A fost construită între anii 1375 şi 1391, în timpul domniei lui Petru I Muşat, fiind atestată documentar la 10 februarie 1388. În perioada îndelungatei domnii a lui Ştefan cel Mare (1457-1504), i-au fost construite cele mai importante fortificaţii. De asemenea, aici s-a stins din viaţă domnitorul, la 2 iulie 1504.

Iniţial, fortificaţiile exterioare au avut forma unui dreptunghi ce împrejmuia o arie de peste 1.400 metri pătraţi, cu turnuri pătrate de apărate pe fiecare colţ şi la mijlocul fiecărei laturi. Pe latura de est a fost săpat un şanţ de apărare cu o adâncime de 10 metri. Zidurile exterioare aveau o grosime de 2 metri.

Ștefan cel Mare a făcut-o imbatabilă

Voievodul Ştefan cel Mare a dispus, în timpul domniei sale, construirea unor noi ziduri de apărare care să fortifice cetatea. Marele domnitor o considera vulnerabilă în faţa invaziilor otomane. Astfel, înainte de 1476 s-a ridicat o "perdea" de ziduri cu grosimea de 1,5 m. La capete erau dispuse turnuri de apărare de formă pătrată, de 15 metri înălţime. Vechea intrare a fost zidită cu o nouă intrare, pe latura de sud. Accesul în cetate se făcea pe un pod, în parte fix, în parte mobil.

Înainte de 1497, s-a construit a doua "perdea" de ziduri cu grosimea de doi metri, având turnuri de apărare lipite de zid. Cetatea era înconjurată pe trei laturi de un şanţ de apărare foarte lat, cu lăţimea de 20 de metri la bază şi 30 de metri la deschidere. Tot atunci s-a dispus amenajarea cetăţii şi în interior. Apărarea se realiza de către o garnizoană puternică care a reușit să înfrunte atacurile otomane şi poloneze din anii 1485 şi 1497.

A rezistat lui Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului

De-a lungul timpului, Cetatea a rezistat asediului turcilor din vara anului 1476. Sultanul Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, venise să supună Moldova. A rezistat asediului turcilor din 1485 şi asediului oştilor regelui polon Ioan Albert din 1497. La 21 mai 1600, armatele voievodului Mihai Viteazul au cucerit, fără luptă, Cetatea de Scaun a Sucevei. S-a încheiat astfel actul primei Uniri a Ţării Româneşti, Transilvaniei şi Moldovei. Între anii 1662-1668, din iniţiativa lui Eustraţie Dabija (1661-1665) a funcţionat o monetărie. Aici s-au emis ultimele monede moldoveneşti, bani mărunţi de aramă, denumiţi "şalăi".

Cetatea Sucevei a suferit avarieri drastice. A fost distrusă în 1675, când, din ordinul turcilor, domnul Moldovei Dumitraşcu Cantacuzino a aruncat-o în aer. Din ea au rămas doar câteva ruine. În 1684, întreaga latură de nord a cetăţii s-a prăbuşit, în urma unui cutremur devastator. Ulterior, timp de peste două secole, procesul de degradare a cetății s-a accelerat.

Consolidată de un arhitect austriac

La începutul secolului al XX-lea, arhitectul austriac Karl A. Romstorfer a efectuat ample lucrări de restaurare. A degajat ruinele şi a consolidat părţile ameninţate de prăbuşire (1897-1903). A realizat prima monografie intitulată "Cetatea Suceviei descrisă pe temeiul propriilor cercetări făcute între anii 1895-1904". Ulterior, în 1951, la iniţiativa Academiei Române, a fost organizat primul şantier-şcoală de arheologie medievală din România. S-au stabilit etapele de edificare ale Cetăţii de Scaun. În perioada 1961-1970 s-au întreprins ample lucrări de protejare, consolidare şi restaurare parţială.

În anul 2004 s-au efectuat câteva lucrări de restaurare a podului de acces, pivniţei şi zidului, în memoria domnitorului Ştefan cel Mare, la 500 de ani de la moarte. Tot în 2004, Cetatea a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava.

În perioada 2011-2015, ansamblul arhitectonic medieval a fost consolidat în cadrul unui vast proiect cu finanţare. I-a fost redat aspectul impunător, devenit o legendă, dar şi strălucirea aristocratică din trecut.

Expoziție permanentă a armelor medievale din Moldova

Odată reabilitată, Cetatea Sucevei a fost deschisă spre vizitare. În anul 2016 a fost realizată prima expoziţie permanentă cu prima şi cea mai cuprinzătoare prezentare a armelor medievale din Moldova. De asemenea, ea include blazoanele domnilor şi boierilor moldoveni din secolele XIV-XVII sau Tezaurul medieval al Moldovei.

Lapidariul a recompus imaginea Cetăţii Sucevei, evidenţiind sistemele constructive şi decoraţia arhitecturală gotică. Utilităţi medievale, precum sobele de teracotă, combină motive decorative locale cu cele central-europene. Sistemele multimedia cu tematică istorică medievală şi proiecţiile video sunt o noutate expoziţională. Cel mai bine receptate de către publicul vizitator sunt cartea interactivă de istorie medievală a Moldovei - "Străinii despre noi" şi proiecţia video "Cronica Cetăţii Sucevei", potrivit https://muzeulbucovinei.ro.

În prezent, Cetatea Sucevei găzduieşte şi expoziţii temporare de pictură. Anual, în luna august, începând din 2006, aici se desfăşoară Festivalul de Artă Medievală "Ştefan cel Mare".