Evenimentul Zilei > EVZ Special > Cernobîl, 31 de ani de la explozie. Povestea celui mai mare dezastru nuclear din istoria omenirii
Cernobîl, 31 de ani de la explozie. Povestea celui mai mare dezastru nuclear din istoria omenirii

Cernobîl, 31 de ani de la explozie. Povestea celui mai mare dezastru nuclear din istoria omenirii

Pe 26 aprilie 1986, la 1.23 noaptea, la Centrala de la Cernobîl s-a produs cel mai mare accident nuclear din lume, urmat de contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare. În urma exploziei, care a fost determinată de erorile în serie făcute de inginerii sovietici, se estimează că au murit aproape 60.000 de oameni din cauza expunerii la radiaţii şi aproape 5 milioane au fost afectaţi în ultimii 31 de ani

Cel mai mare dezastru nuclear din istorie a fost provocat de o serie de erori, care au început de la construcţia centralei de la Cernobîl şi până la fatidica dimineaţă de 26 aprilie 1986. Timp de trei zile, inginerii derulaseră un experiment de rutină la reactorul numărul 4 de la centrala atomică, situată la aproximativ 140 km de Kiev şi 20 de km de graniţa cu Belarus. Scopul experimentului era să stabilească dacă reactorul putea opera cu electricitatea produsă de propriile sale turbine, în cazul unei pene de curent. O procedură de rutină s-a transformat într-un dezastru atunci când inginerii au făcut o serie de greşeli, neluând în seamă faptul că energia din reactor coborâse la un nivel critic. Inginerii ignoră sistemele de siguranţă care se declanşaseră, iar la ora 1.23 se produce prima explozie, care a făcut bucăţi acoperişul de 1000 de tone al sălii reactorului. Patru secunde mai târziu, altă explozie a demolat doi dintre pereţii reactorului 4 şi a pornit un incendiu care împroşca flăcări la 1.200 metri în aer.

Au încercat să muşamalizeze dezastrul

Imediat după explozie, responsabilii sovietici au încercat să minimalizeze catastrofa. Directorul centralei de la Cernobîl, Viktor Briukanov, şi-a anunţat superiorii că a avut loc un accident minor, ca reactorul 4 încă funcţionează şi că radiaţiile se află în limite normale. Însuşi Gorbaciov a fost asigurat că focul fusese stins şi că nu existau scurgeri de radiaţii semnificative. De fapt, reactorul încă ardea şi avea să ardă încă 7 săptămâni. Nici măcar pompierii chemaţi să stingă incendiul nu sunt informaţi despre gravitatea situaţiei, astfel că aceştia ajung fără echipamente de protecţie specială la faţa locului. Aşa se ajunge ca în următorii ani, 134 din cei 600 de pompieri care au intervenit la Cernobîl să moară din cauza radiaţiilor.

175.000 de oameni au fost evacuaţi

Abia la peste o zi şi jumătate de la explozie, autorităţile locale au dat ordin să se evacueze Pripiyatul, un oraş de 45000 de locuitori, aflat la doar 3 km de centrala de la Cernobîl. Din cauza faptului că evacuarea a avut loc prea târziu, în doar 3 ani sute de oameni au murit de cancer sau leucemie, mulţi alţii urmând în următorii 10 ani. Până pe 5 mai, alte 130.000 de persoane din 76 de localităţi au fost silite să plece definitiv din casele lor. Teritoriul evacuat, situat pe o rază de 30 de km în jurul centralei, a fost declarat zonă de excludere, accesul fiind interzis până astăzi.


FOTO: Sovieticii au folosit 1.000 de autocare pentru a evacua cetățenii orașului Pripyat



Europenii au fost alertaţi abia după trei zile

Sovieticii nu au avertizat nici măcar ţările vecine din Europa către care se îndrepta norul radioactiv. Aceştia au recunoscut dezastrul abia după ce un laborator, aflat la 80 de km de Stockholm şi la peste 1000 de km de Cernobîl, a înregistrat niveluri de radiaţie de 150 de ori mai mari decât cele normale. Asta se întâmpla la trei zile de la tragedie. Gorbaciov s-a adresat imperiului pe care îl conducea abia după 18 zile de la accident. A acuzat Occidentul pentru încercarea de a „defăima Uniunea Sovietică printr-o campanie antisovietică zgomotoasă şi nenumărate minciuni".

Iaşi, cel mai afectat oraş românesc

Depunerile radioactive au afectat şi România, mai ales în primeIe zile ale lunii mai 1986, din cauza schimbării direcţiei vântului. În noaptea de 1 mai, staţiile care se ocupau cu măsurarea radioactivităţii au transmis că, în anumite zone ale ţării, s-au înregistrat valori depăşite ale radioactivităţii. Cel mai ridicat grad de poluare a fost atins în Iaşi, unde s-a ajuns la nivelul de alarmare. Totodată, radioactivitatea a crescut foarte mult şi în Suceava, Târgu-Mureş, Galaţi şi Tulcea.

Ucrainienii organizează excursii la Cernobîl

Chiar dacă zona exploziei este în continuare închisă pentru a se locui permanent, estimându-se că abia după anul 2500 radiaţiile vor reveni în limite normale, Cernobîl a devenit o atracţie turistică. La Kiev există agenţii de turism care organizează tururi de o zi la locul tragediei şi în oraşul fantomă Pripyat. O astfel de excursie costă între 90 şi 100 de euro şi include transport de la Kiev, ghid vorbitor de limba engleză, obținerea autorizaţiei de vizitare a zonei şi o masă de prânz. Ba mai mult, în fiecare an autorităţile ucrainiene organizează o excursie de o zi în data comemorării dezastrului pentru foştii locuitori ai oraşului Pripyat.



 

Publicat in categoriile: EVZ Special
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: