Boris Akunin, considerat scriitorul cel mai popular al prezentului, din Rusia, l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin că este un dictator cu ambiţii post-imperialiste, care şi-a adus ţara în pragul dezintegrării.

Boris Akunin, pe numele său adevărat, Grigori Şkartişvili, a anunţat că tocmai a terminat ultimul volum din opera sa “Istoria statului rus”. Cu acest prilej, scriitorul a declarat:

“Mă tem că Rusia se află în faza de semidezintegrare. Dacă lucrurile continuă la fel, după Putin, va avea loc o nouă dezintegrare, ca în 1991, doar că acum nu va mai fi URSS, ci Federaţia Rusă”.

"Orice criză ucraineană, de la ocuparea Crimeii la finanţarea revoltei din Donbas, este o pedeapsă aplicată Ucrainei pentru că, în 2014, noul guvern a decis să-şi schimbe orientarea, de la Est către Occident".

Scriitorul Akunin s-a autoexilat în sudul Franţei, în timpul anexării ilegale de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea, ca drept urmare a sprijinului acordat de Kremlin rebeliunii armate din regiunea ucraineană Donbas, în 2014.

“Moscova consideră Ucraina şi alte foste republici sovietice ca făcând parte din ‘zona sa de influenţă’ şi nu vrea ca aceasta să se reducă. Orice criză ucraineană, de la ocuparea Crimeii la finanţarea revoltei din Donbas, este o pedeapsă aplicată Ucrainei pentru că, în 2014, noul guvern a decis să-şi schimbe orientarea, de la Est către Occident”, spune autorul rus.

În ceea ce priveşte actuala tensiune militară, Akunin spune că aceasta “este provocată în mare măsură de ambiţiile postimperialiste ale dictatorului rus”. În opinia sa, “retorica imperialistă” este cea care îi determină pe Putin şi pe restul înalţilor funcţionari ruşi să dea asigurări că Ucraina nu există şi că ruşii şi ucrainenii sunt de fapt acelaşi popor. “Nici măcar ei nu cred aşa ceva”, adaugă scriitorul.

Putin și povestea "câinelui care aleargă în jurul cozii”

Akunin crede că “Putin, ca orice dictator care deţine o lungă perioadă de timp puterea nelimitată, este, într-o oarecare măsură, rupt de realitate. Trăieşte, în parte, într-un fel de lume iluzorie”.

“Este o persoană din secolul trecut, care nu foloseşte internetul. Înţelegerea pe care o are despre lume se creează pornind exclusiv de la rapoartele pe care i le pregătesc aparatul său şi serviciile secrete. Aceste două instituţii sunt principalele sale influenţe. Şi care îşi urmăresc propriile lor interese. Este povestea câinelui care aleargă în jurul cozii”, spune el.

Totuși,  Akunin nu împărtăşeşte părerea că poporul rus a moştenit pentru posteritate mentalitatea imperială şi autoritară şi nu consideră că ruşii nu pot construi o democraţie funcţională.

“Dimpotrivă, mulţi - nu toţi, nici măcar o majoritate - au mentalitate imperială pentru că regimul imperial o cultivă prin intermediul numeroaselor sale posturi de propagandă, în special televiziunea. Dacă se schimbă formatul puterii, se va schimba şi conştiinţa maselor”, susţine Akunin.

“Statul acordă multă importanţă propagandei şi, din punctul său de vedere, istoria este un element important al ideologiei sale. Unele evenimente rentabile pentru propagandă trebuie umflate şi exagerate. Tot ceea ce are legătură cu măreţia, victoriile şi succesele. Ceea ce nu convine, trebuie redus la tăcere sau chiar interzis”, reiterează Akunin.

Cenzura și-a pus amprenta şi asupra a tot ceea ce are legătură cu marele război al patriei, aşa cum este cunoscut în Rusia cel de-al doilea Război Mondial (1941-1945).

“Nu cu mult timp în urmă a fost adoptată o lege care prevede urmărirea penală, de exemplu, pentru compararea regimului stalinist cu cel hitlerist sau pentru afirmaţii conform cărora Pactul Ribbentrop-Molotov din august 1939 a contribuit la izbucnirea deflagraţiei mondiale”, spune scriitorul auto-exilat.