Vineri, președintele rus Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping s-au întâlnit cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Beijing, demonstrându-și solidaritatea pe fondul crizei provocate de comasarea de forțe a Kremlinului în jurul Ucrainei – un demers care ar complica și mai mult actuala criză diplomatică.

Printr-o declarație comună sforăitoare, menită să marcheze evenimentul, Moscova și Beijinul și-au afirmat pozițiile comune în privința mai multor probleme de ordin geopolitic, dar au evitat să precizeze care ar fi conflictul de fapt. În schimb, cei doi și-au exprimat opoziția față de extinderea NATO, scoțându-i în evidență pe “aceia care reprezintă doar o minoritate pe plan internațional și care continuă să susțină niște poziții unilaterale în vederea soluționării problemelor de pe glob” – o aluzie nu prea subtilă la Statele Unite.

Xi, care de aproape doi ani nu s-a mai întâlnit personal cu niciun lider străin, a declarat că cele două părți „se susțin cu tărie reciproc întru apărarea principalelor probleme de interes cmun”, după cum reiese dintr-un sumar al întrevederii transmis de agenția de stat Xinhua. Putin a anunțat un acord care i-ar oferi Chinei posibilitatea de a primi noi cantități de gaze prin intermediul unei conducte noi.

Cu doar câteva ore înaintea întrevederii, Statele Unite au avertizat China să nu ajute Rusia ușurându-i eventualele sancțiuni datorate crizei din Ucraina.

Washingtonul și aliații săi „au la dispoziție diverse pârghii” care pot fi utilizate împotriva „companiilor străine, inclusiv împotriva celor din China”, care ar încerca să eludeze măsurile punitive împotriva Rusiei, după cum le-a declarat, joi, reporterilor purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. El a refuzat să ofere amănunte, dar oficialii occidentali vehiculează niște sancțiuni împotriva unor instituții financiare rusești, o reducere a exporturilor americane de tehnologie și sancțiuni personale împotriva unor lideri de la Kremlin și a asociaților lor.

Moscova a comasat peste 100000 de soldați în apropierea frontierelor Ucrainei, mulți temându-se de o intesificare a agresiunilor ruse. Occidentul a căutat să împiedice o incursiune în Ucraina, trimițând armament și trupe în regiune, semnalând totodată eventualele mașinații la care Kremlinul ar putea recurge ca să scuze trimiterea forțelor sale în Ucraina.

De exemplu, oficialii americani cred că Kremlinul se gândește să filmeze un fals atac al forțelor ucrainene pe teritoriul rusesc sau âmpotriva populației rusofone, folosindu-l ca pretext ca să invadeze din nou vecina sa mai mică din vest. Kremlinul a respins o asemenea ipoteză.

Analiștii se tem că sprijinul chinez ar putea încuraja Kremlinul. Ultima oară când China a găzduit niște jocuri olimpice, în vara anului 2008, Rusia a atacat Georgia în timp ce Putin asista la festivitățile inaugurale de la Beijing.

De-alungul anilor, China și Rusia s-au apropiat tot ma mult. Beijingul este iritat de criticile occidentale cu privire la încălcarea drepturilor minorităților etnice și la poziția agresivă față de Taiwan, în timp ce Moscova s-a declarat îngrijorată de extindrea NATO îm ceea ce, potrivit opiniilor lui Putin, ar fi tradiționala sferă de influență a Rusiei.

Lunga declarație comună publicată vineri reprezintă o retorică împotriva ordinii stabilite de SUA, ea menționează Rusia și China drept puteri de nivel mondial și oferă poziții comune în privința mai multor probleme, cum ar fi opoziția față de extinderea NATO și parteneriatul trilateral de securitate dintre Australia, Statele Unite și Regatul Unit (AUKUS).

Eforturile diplomatice în vederea soluționării crizei din Ucraina au fost blocate în parte in cauza unui ultimatum al Rusiei, potrivit căruia NATO ar trebui să blocheze definitiv intrarea Kievului în alianță; Vestul a refuzat să-și abandoneze politica porților deschise.

Relații dintre China și Rusia au fost mereu complicate, și rămân așa în continuare.

O criză în Ucraina, care ar atrage sancțiuni occidentale la adresa Rusiei, ar spori dependența Moscovei față de China, oferindu-i Beijingului un avantaj în plus, a scris pe Twitter Ryan Hass, cadru superior la Brookings Institution, care a fost consiler al președintelui Barack Obama în Consiliul de Securitate Națională. Dar China are totodată relații bune cu Ucraina și se teme că un atac rusesc la adresa Kievului ar sili Statele Unite să-și întărească apărarea în Asia, a mai scris Hass.

Potrivit avertismentului Administrației Biden, eventualul film trucat al unui atac, despre care oficialii americani spuneau că Moscova l-ar avea în vedere, ar putea include “niște scene explicite cu o falsă explozie și cu cadavre”. Serviciile rusești de informații sunt ferm implicate în asemenea demersuri, după cum a declarat un înalt oficial al Administrației Biden, care, potrivit regulilor stabilite de administrație, a dorit să-și păstreze anonimatul.

Oficialii ruși au respins eventualitatea unei asemenea false operațiuni. „Nu ne surprinde acest nou scenariu ‚original’”, a subliniat într-o declarație ambasada rusă din Washington, ea făcând aluzie și la informațiile prezentate de Administrația George W. Bush înaintea invaziei SUA în Irak, din 2003.

Afirmațiile Administrației Biden au fost respinse ca fiind lipsite de exactitate și de probe. Dar John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, le-a spus reporterilor că toate aceste eforturi de dezinformare fac „tocmai parte din manualul lor”.

Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, a spus că Administrația Biden a vorbit public despre planul unui asemenea videoclip tocmai pentru a împiedica Rusia să îl folosească drept pretext pentru atacarea Ucrainei.

Eforturile diplomatice în vederea dezamorsării crizei legate de Ucraina au continuat joi. Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, aflat la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, și-a reiterat oferta de a găzdui niște tratative de pace. Kremlinul a anunțat că Putin se va întâlni cu președintele francez Emmanuel Macron pe 7 februarie și cu cancelarul german Olaf Scholz, pe 15 februarie.

În același timp, oficialii americani au anunțat că resping vizele de intrare ale unor oficiali din Belarus, acuzați de fapte grave împotriva disidenților din afara țării lor. Ei au menționat oprimarea sportivilor din Belarus care s-au pronunțat împotriva președintelui Aleksandr Lukașenko, un aliat al lui Putin care găzduiește trupe rusești în vederea unor manevre. Oficialii occidentali se tem că aceleași trupe rusești s-ar putea implica într-un atac împotriva Ucrainei vecine.