Legea privind educaţia sanitară în şcoli a fost atacată la CCR de preşedintele Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, miercuri, Curţii Constituţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate asupra actului normativ care modifică şi completează Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Legea prevede ca în şcoli să se înființeze, cu acordul scris al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai copiilor, programe de educaţie pentru viaţă, inclusiv de educaţie sanitară, pentru prevenirea contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor.

„Prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Legea Fundamentală, precum şi prevederilor art. 61 coroborat cu art. 75 alin. (1), alin. (4) şi alin. (5) prin raportare la art. 73 alin. (3) din Constituţie", spune Iohannis în sesizare, arătând că actul normativ i-a fost trimis de către Parlament în vederea promulgării pe 5 iunie.

Preşedintele Iohannis arată că, în forma iniţiatorului, iniţiativa legislativă conţinea zece articole şi aducea Legii nr. 272/2004 un număr de 40 modificări şi completări, iar Camera Deputaţilor a amendat "substanţial" actul normativ, intervenind legislativ asupra a 63 de texte.

Şeful statului indică faptul că modificările efectuate de deputaţi au un obiect de reglementare complet diferit faţă de cel avut în vedere de iniţiator şi, implicit, de Senat, încălcându-se prevederile Constituţiei referitoare la competenţa Camerei decizionale în procedura legislativă.

Funeriu atacă Legea educației sexuale. „Cred că școala nu are a atinge acest subiect”

Educaţia sexuală obligatorie în școli e un atentat asupra inocenţei copiilor, arată BOR

În sesizare se mai arată că în cazul unor prevederi - referitoare la derularea în unităţile şcolare a programelor de educaţie sanitară, obligaţiile copiilor şi părinţilor, cadrelor didactice, personalului auxiliar şi cel administrativ în sensul menţinerii unui climat pozitiv şi inclusiv în orice unitate de învăţământ, care să permită tuturor copiilor să fie respectaţi şi acceptaţi şi în ceea ce priveşte modul de organizare a unităţilor de învăţământ, prin stabilirea obligaţiei pentru conducerea fiecărei unităţi de învăţământ de a include în regulamentul de ordine interioară mecanisme de prevenire a comportamentelor agresive, de excludere, de luare în derâdere, umilitoare, şi a oricărei forme de violenţă psihologică - bullying - competenţa decizională aparţine Senatului, şi nu Camerei Deputaţilor şi că acestea trebuiau întoarse pentru a fi dezbătute şi votate de senatori.

O altă prevedere care trebuia întoarsă la Senat era cea care instituie, potrivit şefului statului, "obligaţia respectării unui nou principiu care stabileşte un mod inedit de desfăşurare a actului educaţional, prin aplicarea de măsuri nepunitive bazate pe mediere şi dialog şi prin participarea copiilor şi părinţilor în acţiunile şi campaniile derulate în acest sens".

"Legea dedusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la întoarcerea legii, întrucât Camera Deputaţilor a eludat competenţa decizională a Senatului, sustrăgându-i acesteia această calitate", se precizează în sesizarea la CCR.

Preşedintele Iohannis subliniază că nerespectarea acestui aspect de procedură atrage neconstituţionalitatea în ansamblu a legii.

Un celebru medic tună și fulgeră: „Educația sexuală în școlile din România, o aberație”

Şeful statului arată în sesizarea la CCR că legea face referire la programe de "educaţie sanitară", înlocuind termenul folosit în prezent, respectiv acela de programe de "educaţie sexuală", subliniind că această terminologie nou introdusă impunea modificarea corespunzătoare a tuturor celorlalte prevederi din Legea nr. 272/2004.

În acest context, el atrage atenţia că legea introduce doar o modificare de formă, fără consecinţe în plan juridic. De asemenea, preşedintele Iohannis subliniază că, din redactare, nu reiese cu claritate dacă norma stabileşte că programele de educaţie pentru viaţă sunt în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor sau că educaţia sanitară este cea în vederea prevenirii acestora. El indică şi faptul că prin eliminarea sintagmei "cel puţin o dată pe semestru", textul a devenit neclar.

"Nu reiese cu claritate dacă programa şcolară este modificată, în sensul introducerii acestei discipline pe tot parcursul anului şcolar sau, dimpotrivă, este eliminată acea garanţie, instituită iniţial, prin care legiuitorul a urmărit ca programele de educaţie pentru viaţă să fie efectiv puse în practică cel puţin o dată pe semestru, în beneficiul elevilor. Prin eliminarea acestei sintagme nu reiese cu certitudine dacă programele vor avea loc pe întregul parcurs al anului şcolar, o dată pe semestru, o dată pe an sau deloc. Apreciem că această intervenţie legislativă, în realitate, are un efect contrar scopului avut în vedere de legiuitor, cel al asigurării interesului superior al copilului prin participarea acestuia la programe educaţionale", se menţionează în sesizarea la CCR.

Şeful statului mai susţine că norma potrivit căreia "organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi orice alte instituţii publice sau private cu atribuţii în domeniul sănătăţii şi în domeniul educaţiei sunt obligate să adopte, în condiţiile legii, toate măsurile necesare pentru derularea sistematică în unităţile şcolare, cu acordul scris al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai copiilor, de programe de educaţie pentru viaţă, inclusiv educaţie sanitară, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor" este lipsită de claritate şi previzibilitate.

"Considerăm că textele legislative astfel prevăzute prin legea dedusă controlului Curţii Constituţionale sunt de natură să creeze confuzii în aplicarea normei pentru destinatarii săi, întrucât aceştia se află în imposibilitatea de a identifica norma în vigoare la care să se raporteze. Prin urmare, considerăm că dispoziţiile criticate, nefiind corelate cu celelalte norme aflate în vigoare, sunt lipsite de claritate şi pot da naştere unor situaţii de confuzie, incoerenţă şi instabilitate şi, deci, la imposibilitatea aplicării acestora în practică. Aşadar, legea supusă controlului de constituţionalitate nu respectă principiul supremaţiei legilor şi nici principiul securităţii raporturilor juridice", se precizează în sesizarea de neconstituţionalitate.

Totodată, preşedintele Iohannis menţionează că o prevedere a legii a făcut obiectul unor modificări recente, operate prin Legea nr. 45/2020, intrată în vigoare pe 9 aprilie. Astfel, el arată că adoptarea şi intrarea în vigoare la intervale scurte de timp a unor legi care au ca scop modificarea şi/sau completarea aceloraşi dispoziţii dintr-un act normativ sunt de natură să afecteze realizarea procesului de sistematizare, unificare şi coordonare a legislaţiei, ceea ce contravine principiului securităţii raporturilor juridice, negarantând astfel claritatea şi previzibilitatea legii.

Şeful statului conchide că legea eludează valorile statului de drept şi conţine dispoziţii ce afectează calitatea şi predictibilitatea sa, solicitând CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că actul normativ este neconstituţional, în ansamblu.

Sursa: Agerpres