Ce se ascunde în spatele renunțării la dreptul de veto. Calculele Oanei Țoiu, criticate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Renunțarea României la dreptul de veto în Consiliul European a fost unul dintre subiectele discutate de Dan Andronic și Adrian Severin în podcastul EVZ. Cei doi au vorbit despre modul în care funcționează instituțiile europene, despre interesele statelor membre și despre consecințele pe care le-ar putea avea o decizie prin care România ar renunța la posibilitatea de a bloca anumite hotărâri europene.

Decizia care poate schimba poziția României în UE

Dan Andronic a criticat ideea renunțării la dreptul de veto.

„Sărim puțin și la prostiile pe care le mai face Oana Țoiu la Ministerul de Externe”, a declarat Dan Andronic în podcastul EVZ.

În opinia sa, renunțarea la veto ar putea diminua capacitatea României de a-și apăra interesele naționale atunci când deciziile luate la nivel european nu coincid cu poziția Bucureștiului.

Adrian Severin: Renunțarea la veto nu este justificată

Adrian Severin a susținut că problema trebuie privită dintr-o perspectivă mai largă. Fostul politician consideră că renunțarea la dreptul de veto ar fi nepotrivită atât timp cât mecanismele democratice europene nu funcționează, în opinia sa, suficient de bine.

„Dar a discuta despre renunțarea la el, asta mi se pare esențial, în acest moment este cu totul în afara oricărui bun simț și al oricărei logici pentru că… Eu nu pot să dau dreptul unei majorități, că este simplă, că este absolută, că este calificată, că e super calificată, să decidă, atâta timp cât democrația care se bazează pe vot majoritar este în defect, este complet în criză în Uniunea Europeană”, a declarat Adrian Severin în podcastul EVZ.

Fostul ministru de Externe, despre planurile celor aflați la putere

Severin a explicat că dreptul de veto nu reprezintă neapărat un mecanism perfect, însă consideră că renunțarea la acest instrument ar trebui discutată abia după consolidarea mecanismelor democratice.

„Eu cred că amândouă. Deci, eu am scris chiar în dimineață… Eu cred că sunt rău intenționați”, a mai declarat Adrian Severin.

Ulterior, acesta și-a nuanțat afirmația și a vorbit și despre posibilitatea ca deciziile respective să fie rezultatul unor erori, nu doar al unor intenții.

„Încep să cred că sunt și foarte proști. Pentru că dacă ar fi ceva mai deștepți, măcar ar masca reaua intenție”, a spus Adrian Severin.

Câtă putere are Uniunea Europeană, de fapt

În discuția din podcastul EVZ, Adrian Severin a abordat și problema competențelor Uniunii Europene în domeniul politicii externe. El a făcut referire la tratatele europene și la atribuțiile pe care acestea le stabilesc pentru instituțiile comunitare.

„Uniunea Europeană n-are competențe exclusive, nici partajate, nici de susținere în ce și privește politica externă. Mă înțelegeți?”, a afirmat Adrian Severin.

Potrivit acestuia, unele decizii luate la nivel european în domeniul politicii externe ar depăși competențele prevăzute de tratatele europene.

„Toate aceste decizii de politică externă, să trimitem arme nu știu unde, să cumpărăm arme pentru nu știu cine, să susținem războiul nu știu cui, sunt ilegale. Dacă ele sunt luate ca decizie a Uniunii Europene. Sunt în afara tratatelor”, a declarat Adrian Severin.

Critici legate de modul în care România se raportează la UE

Fostul politician a criticat și modul în care, în opinia sa, România se raportează la instituțiile europene. Severin a folosit termeni duri atunci când a descris relația dintre conducerea României și liderii europeni.

„E o cârdășie între niște yes-men care conduc România, ca să nu-i numesc trădători, și niște oligarhi abuzivi, corupți, care conduc Uniunea Europeană”, a spus Adrian Severin.

Discuția dintre cei doi a ajuns și la problema democrației și a raportului dintre voința populară și instituțiile care iau decizii.

„Până la urmă poporul este suveran și nu o curte, oricare ar fi ea, de judecată, de curte de contencios constituțional și așa mai departe, formată din câțiva înțelepți”, a declarat Adrian Severin.

În final, Severin a legat direct problema dreptului de veto de modul în care funcționează democrația europeană. În opinia sa, România nu ar trebui să renunțe la acest instrument înainte ca mecanismele democratice să fie consolidate.

„Până nu funcționează democrația nu pot renunța la dreptul de veto”, a concluzionat Adrian Severin în podcastul EVZ.