Editura Evenimentul si Capital

De ce sunt "turnați" demnitarii. Ce riscă și ce câștigă un șpăgar care își recunoaște vina și face o înțelegere cu procurorul DNA

Crinuța Dumitrean a fost reținută aseară FOTO: RĂZVAN PETRESCU
Autor: | | 21 Comentarii | 10493 Vizualizari

Un denunțător poate încheia diverse înțelegeri legale cu anchetatorii care îi pot reduce serios pedeapsa. În schimb, banii din infracțiuni se confiscă până la ultimul leu.

Denunțătorii au două posibilități de a colabora cu organele de anchetă în vederea primirii unei pedepse mai blânde: înainte de începerea urmăririi penale și după începerea cercetărilor. În ambele cazuri, cel care alege să colaboreze cu procurorii riscă să fie trimis în judecată cu o mențiune potrivit căreia a fost de acord să spună tot ce știe despre fapta comisă. De cele mai multe ori, judecătorul ține cont de această recomandare și cel vizat primește o pedeapsă mai mică.

Situația ideală

Denunțătorul „pur” este cel care, după ce se prezintă în fața unui procuror, nu obține niciun beneficiu. Adică el „se spovedește” anchetatorului înainte de începerea urmăririi penale. Surse judiciare au explicat pentru „Evenimentul zilei” acest mecanism. „De exemplu, eu fac o faptă penală în urmă căreia mă aleg cu o sumă de bani. Știu că alți bani au ajuns la alte persoane. Atunci, având mustrări de conștiință, mă duc la procuror și fac denunț, dar ascund că o parte din bani au rămas la mine”. Acesta este modelul de denunțător „pur”. „Nu va fi trimis niciodată în judecată, deoarece este imposibil de demonstrat că nu a dat toți banii obținuți din i n f racțiune mai departe”, susține un fost magistrat.

O altă modalitate de colaborare cu procurorii este reglementată de articolul 19 din legea DNA. „Persoana care (...) în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”. Potrivit acelorași surse, acest articol este cel mai uzitat pentru a se ajunge la o înțelegere. În cazul corupției de la Agenția Na țională a Restituirii Proprietă ților (ANRP), până în acest moment, denunțători în dosar sunt Ionuț Sergiu Diacomatu, membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD) și Stelian Gheorghe, afaceristul care a fost despăgubit în 2011 pentru un teren de 13 hectare din zona Plumbuita.

Gheorghe a primit 61 de milioane de euro, de trei ori mai mult decât valoarea reală a imobilului. Cel care a primit sute de milioane de lei ilegal este cercetat sub control judiciar și este acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Celălalt suspect care a ales să colaboreze este Diacomatu. El este acuzat de abuz în serviciu și este cercetat și el sub control judiciar.

După gratii

Ceilalți, care nu au dorit să-și recunoască vinovăția au ajuns după gratii: Alina Bica, fosta șefă a DIICOT și evaluatorul Emil Nuțiu. Arestați au mai fost Lăcrămioara Alexandru, Dragoș Bogdan, fost vicepreședinte al ANAF și Crinuța Dumitrean fostă șefă ANRP.

Altă porțită de scăpare

În noul Cod de procedură penală, mai există acordul de recunoaștere a vinovăției, care este clar definit. Astfel, potrivit legii, în cursul urmăririi penale, inculpatul și procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoașterii vinovăției. Obiectul acestui acord, care se încheie în scris, presupune recunoașterea comiterii faptei, acceptarea încadrării juridice, felul, cuantumul și durata de executare a pedepsei. Potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală, acordul de recunoaștere a vinovăției nu poate fi semnat dacă pedeapsa pentru infracțiunea recunoscută este mai mare de șapte ani. Dacă suspectul și procurorul ajung la o înțelegere, inculpatul beneficiază automat de reducerea cu o treime a pedepsei cu închisoarea.

Variantele judecătorului și cum riscă să rămână „Stelu” fără bani

Avocatul Cristian Ene consideră că acordul dintre un inculpat și procuror este un fel de negociere care este prezentată, ulterior, în fața judecătorului. „Judecătorul poate admite acordul, îl poate respinge dacă fapta de care este acuzat inculpatul este mai mare de șapte ani și îl poate respinge dacă el consideră că pedeapsa negociată este nejustificat de blândă”.

El consideră benefică această procedură deoarece „urmărirea penală se finalizează mult mai repede, iar cetățenii sunt mult mai interesați în obținerea unui beneficiu real. În acest mod sunt devediți ceilalți membri ai rețelei și pericolul este înlăturat imediat. Înțelegerea procuror-inculpat este cât se poate de legală și necesară”, mai consideră Ene.

SCHIMBARE de ULTIMA ORA la rezultatele de la Evaluarea nationala! Ce se intampla cu NOTELE postate online

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Fapt divers

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI