Ce plănuia Ceaușescu pentru 1990. Ce urma să se întâmple cu toți copiii din România

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Ce plănuia Ceaușescu pentru 1990. Titlul este un evident clickbait, dar subiectul, cred eu, este unul de interes, școala obligatorie. Ce se întâmplă în timpul anilor de învățământ obligatoriu, ce fel de oameni formează, sunt alte teme, pe care nu am de gând să le abordez azi.

Abia a început un nou an școlar și obligația noastră, de adulți, e să îi încurajăm pe elevi, nu să le spunem ”o să rămâi un tâmpit” sau ”vezi că nu vei folosi nimic din ce te silesc ăștia să bagi în cap”!

În România școala este obligatorie pentru 11 ani, de la clasa 0 la liceu. Ultimele schimbări legislative au apărut în 2023. ”Obligativitatea” constă, de fapt, în aceea că părinții pot fi acuzați dacă nu își trimit copiii la școală. Dacă elevul împlinește 18 ani, el poate renunța la școală, indiferent de anul de studiu în care este.

În comunism, prin schimbările legislative din 1968 și 1978, școala era obligatorie până la sfârșitul treptei întâi de liceu, adică până la clasa a X-a. Neparticiparea la cursuri era considerată ”vagabondaj” și se sancționa.

Școala era structurată pe învățământ primar, clasele I 0 IV, clasa 0 nu exista, gimnazial, V – VIII, după care urma treapta întâi, de fapt o admitere la liceu. La finalul școlii obligatorii, liceenii dădeau treaota a doua, un examen dur care le permitea continuarea studiilor gratuite.

Dar, ne amintim acum prin intermediul unui material propagandistic, cu o limbă de lemn ce pleca de la deschiderea anului școlar 1988 – 1989 și mesajul lui Nicolae Ceaușescu cu această ocazie: în 1990 școala obligatorie urma să se extindă și asupra treptei a II-a de liceu!

Bună sau rea inițiativa, nu o discut, dar ea a existat.

Din 1990— arăta secretarul general al partidului — să fie generalizat Învăţămîntul de 12 ani

( extras din Scînteia din 17 septembrie 1988)

Printr-o frumoasă tradiţie, an de an, în perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, deschiderea, la 15 septembrie, a unui nou an şcolar şi universitar a devenit o marcantă sărbătoare pentru întregul nostru tineret şi, totodată, un moment de referinţă în viaţa social-politică a ţării, prin prezenţa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, dovadă a grijii permanente pe care conducerea partidului şi statului nostru o acordă creării celor mai bune condiţii de învăţătură, de pregătire temeinică, de educaţie multilaterală tuturor tinerilor din patria noastră , dovadă a încrederii pe care partidul nostru, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ctitorul învăţământului contemporan din România, o acordă tineretului, uriaşă forţă revoluţionară, angajat pe deplin în programul de măreţe transformări pe care întregul nostru popor il înfăptuieşte in epoca cea mai rodnică din istoria multimilenară a patriei.

Aproape un sfert din populaţia ţării învaţă, astăzi, în facultăţi, licee şi şcoli moderne, în condiţii de deplin democratism, beneficiind de o puternică bază materială, de dotări la nivelul celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, de asistenţă didactică de înaltă calificare, de programe şi manuale moderne.

Învăţămîntul de 10 ani a fost generalizat în această epocă de măreţe înfăptuiri, iar circa 80 la sută din tineri sunt cuprinşi în treapta a doua de liceu, urmînd ca din 1990— arăta secretarul general al partidului — să fie generalizat Învăţămîntul de 12 ani.

Aceasta va avea ca urmare ridicarea nivelului de cunoştinţe generale şi profesionale al întregului tineret, va duce la crearea unor condiţii superioare de pregătire pentru muncă şi viaţă, oferind un cadru şi mai larg de acces la educaţie, la cultură, la înţelegerea şi anticiparea profundelor transformări revoluţionare ale vieţii economico-sociale din România contemporană.