Ce mesaj transmite Rusia prin dronele care ajung în spațiul aerian al României. Cristian Diaconescu explică strategia Moscovei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Incursiunile dronelor rusești în apropierea sau pe teritoriul României nu reprezintă doar incidente izolate, ci pot face parte dintr-o strategie prin care Moscova testează solidaritatea NATO și capacitatea statelor membre de a gestiona provocările fără escaladarea unui conflict militar. Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a explicat că România trebuie să își consolideze mijloacele de descurajare și apărare și să comunice transparent populației riscurile existente. Invitat în podcastul Contrapunct, moderat de Mirel Curea, Diaconescu a vorbit despre modul în care Alianța Nord-Atlantică gestionează incursiunile aeriene și despre responsabilitatea autorităților naționale în luarea deciziilor.

De ce trimite Rusia drone spre România

Potrivit lui Cristian Diaconescu, obiectivul unor astfel de acțiuni nu este neapărat provocarea unor distrugeri majore, ci observarea modului în care reacționează societățile și instituțiile statelor vizate.

„Moscova și-a propus, sub articolul 5, testarea, în primul rând, a solidarității. Nu neapărat un atac militar distrugător, semnificativ, cât să înțelegem ce se întâmplă post-factum”, a explicat fostul ministru.

Acesta a arătat că o dronă care pătrunde în spațiul aerian al unui stat NATO poate provoca pagube limitate, însă efectele politice și sociale ale incidentului pot fi mult mai importante.

Poți avea două contracte de muncă simultan? Ce spune legea și ce obligații ai

De la ce distanță te poate prinde radarul Poliției Rutiere. Detaliul pe care mulți șoferi nu îl cunosc

„Dacă sentimentul de frică generează un anume tip de presiune pe instituțiile dinăuntru? Dacă se amplifică vulnerabilitățile de natură politică?”, a întrebat Cristian Diaconescu.

În opinia sa, tocmai aceste efecte pot fi urmărite de Moscova prin acțiuni desfășurate sub pragul unui atac militar direct.

Cristian Diaconescu. Sursă foto: Facebook

Cum funcționează mecanismul NATO în cazul incursiunilor cu drone

Fostul ministru a explicat că NATO dispune de structuri care monitorizează spațiul aerian și transmit informațiile către comandamentele aliate și autoritățile statului vizat.

Potrivit acestuia, informațiile despre proveniența și nivelul de amenințare al unui obiect zburător sunt transmise în timp real, iar decizia privind interceptarea îi aparține statului al cărui spațiu aerian a fost încălcat.

„Se transmite la Ramstein, comandamentul aviației, și de acolo se transmite în capitala statului vizat. Evident, aceasta fiind singura abilitată să decidă. Ce face cu acea dronă? O doboară, o lasă să treacă?”, a explicat Diaconescu.

Acesta a subliniat că România trebuie să își folosească drepturile suverane și să adopte decizii proporționale cu nivelul amenințării, prin cooperare cu aliații.

Articolul 4 poate transmite un semnal politic Moscovei

Cristian Diaconescu a vorbit și despre instrumentele politice pe care România le poate folosi în cazul unor incidente de securitate.

Printre acestea se află articolul 4 al Tratatului NATO, care permite consultări între aliați atunci când un stat consideră că securitatea, integritatea teritorială sau independența sa politică sunt amenințate.

Fostul ministru a explicat că nivelul la care sunt convocate aceste consultări are și o semnificație politică.

„Articolul 4 poate fi convocat la nivel de ambasadori, la nivel de miniștri sau la nivel de șef de stat sau de guvern”, a spus acesta.

Diaconescu a subliniat că România trebuie să transmită un mesaj de fermitate, iar sistemele defensive trebuie să îndeplinească atât un rol de apărare, cât și unul de descurajare.

Mirel Curea: România nu poate trimite avioane scumpe după drone ieftine

Moderatorul Mirel Curea a ridicat problema costurilor foarte mari pe care le presupune interceptarea dronelor cu ajutorul avioanelor și al rachetelor.

Acesta a atras atenția că o astfel de strategie poate deveni nesustenabilă pe termen lung, atât din punct de vedere financiar, cât și militar.

„Noi nu vom mai face față mult timp să trimitem după o dronă de 5.000 de euro sau cât o costa, 20.000, 15.000, habar n-am cât costă, să ridicăm avioane de sute de milioane și să tragem rachete de sute de mii de dolari”, a spus Mirel Curea.

Moderatorul a atras atenția și asupra riscului epuizării stocurilor de muniție, a resurselor umane și a orelor de zbor disponibile pentru aeronavele militare.

Discuția a adus în prim-plan necesitatea unor sisteme de apărare adaptate amenințărilor actuale, inclusiv dezvoltarea unor capacități de interceptare a dronelor care să nu presupună costuri disproporționate.

Polonia și statele baltice își pregătesc populația pentru scenarii de criză

Cristian Diaconescu a dat ca exemple Polonia și statele baltice, care își consolidează apărarea și discută public despre măsurile necesare în cazul unei escaladări.

Fostul ministru a amintit inclusiv planurile prezentate de Lituania privind evacuarea populației în cazul unui scenariu extrem.

Acesta consideră că autoritățile române trebuie să comunice mai clar situația de securitate și capacitățile de apărare ale țării.

„Între a lăsa ca frica să plutească și să rezulte răspunsuri cum rezultă numai din rețele sociale, sau a ieși cu încredere și cu forță în fața poporului tău și să spui: «Oameni buni, asta e situația»”, a explicat Diaconescu.