Unde am ajuns cu discuțiile dintre Europa și America? Te doare mintea! Ele au  început să frizeze absurdul din scrierile lui Kafka. Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a fost întrebată despre o sugestie a europarlamentarului francez Raphael Glucksmann care cere ca SUA să returneze Statuia Libertății Franței. Leavitt a răspuns amintindu-i politicianului francez  că „numai din cauza Statelor Unite ale Americii francezii nu vorbesc germană în acest moment, așa că ar trebui să fie foarte recunoscători”.

La care o ”hoardă” de francezi online a răspuns reamintindu-i-se lui Leavitt că SUA își datorează independența față de britanici, în mare parte, sprijinului francez. Într-o altă scenă care este considerată bizară chiar și după standardele celei de-a doua administrații Trump, Casa Albă și-a oferit luni, 17 martie, de Ziua Sfântului Patrick, podiumul de presă, luptătorului irlandez de arte marțiale Conor McGregor (el a fost primit și la Pentagon de secretarul Apărării, Pete Hegseth). McGregor a fost găsit, anul trecut, răspunzător pentru agresiune sexuală în Irlanda.

Boxeurul McGregor și-a folosit timpul pentru a deplânge „imigrație ilegală care face ravagii [sic] asupra țării”, în timp ce l-a implorat pe „Big Brother”, SUA, să aibă grijă în continuare de „Little Brother” – probabil s-a gândit la Irlanda. Lui Hegseth i-a spus McGregor că: ”multe orașe rurale din Irlanda au fost inundate de imigranți ilegali, schimbând caracterul acelor orașe pentru totdeauna”. Cu aproximativ 40 de milioane de americani de origine irlandeză care trăiesc în SUA, el și-a exprimat îngrijorarea că acești americani își vor găsi ”casele ancestrale de nerecunoscut dacă s-ar întoarce în Irlanda pentru o vizită”. La rândul său vicepreședintele Consiliului Securității Rusiei, Dmitri Medvedev, a comparat miercuri negocierile dintre Rusia și SUA privind Ucraina cu meniul unei cine și a descris UE, Franța, Regatul Unit și Ucraina drept feluri de mâncare aflate pe masă. Trecem prim momente de exprimarea halucinante și cu greu revenim la realitatea înconjurătoare.

Negocierile Casa Albă-Kremlin

Trump s-a pus pe ”locul fierbinte” al diplomației. El a promis lumii un acord de pace. Dar calea către acel obiectiv lăudabil are o bifurcație ascuțită în față. Trump fie s-a confruntat cu Putin și nu a obținut concesii care ar putea încadra un acord de durată fie deocamdată a riscat o înțelegere proastă care este doar o pauză temporară în acest război teribil. Cert este că negocierile merg greu între Casa Albă și Kremlin. În weekendul trecut Putin a cerut nici mai mult nici mai puțin ca trupele ucrainene să se predea, după ce președintele Donald Trump l-a îndemnat pe liderul rus să cruțe viețile soldaților ucraineni, în urma discuțiilor de încetare a focului dintre SUA și Rusia derulate la Moscova.

Forțele ruse au avansat rapid în regiunea Kursk în ultimele zile, punând sub foc liniile de aprovizionare ale forțelor ucrainene prezente acolo, provocând o retragere a acestora  din mai multe sate și din orașul Sudzha. Putin a spus că simpatizează cu apelul lui Trump și, dacă ucrainenii își depun armele și se predau, apoi li se va „garanta viața și un tratament demn”. El a cerut Ucrainei să emită un ordin pentru unitățile sale de a se preda în calitate de prizonieri de război. Cu armata sa avansând pe câmpul de luptă în regiunea Kursk și prin preluarea teritoriile pe care Ucraina spera să le folosească ca monedă de schimb, Rusia are puține stimulente să oprească luptele.

Cu toate acestea, disputele cu privire la situația militară de pe teren din Ucraina au colorat discuțiile anterioare de încetare a focului odată cu Acordul Minsk 2. Pe fondul discuțiilor care au implicat lideri francezi și germani în 2015, rușii au insistat că forțele ucrainene din estul orașului Debaltseve, au fost înconjurate. De fapt, majoritatea celor câteva mii de soldați ucraineni de acolo, din acel timp, au mai luptat încă câteva zile înainte de a se retrage, deoarece forțele ruse au continuat să atace în ciuda încetării focului. La fel se întâmplă și în Kursk. Maskirovka este prezentă!

Trimisul special a lui Trump la Moscova-Steve Witkoff

Hai să ne uităm la modul în care au evoluat evenimentele care au dus la discuția telefonică dintre Putin și Trump. Witkoff, un fost mogul imobiliar care a devenit negociatorul-șef al lui Donald Trump și care adesea este numit „reparatorul” președintelui, a fost trimis la Moscova pentru a prezenta propunerea SUA lui Vladimir Putin, propunere pentru o încetare a focului de 30 de zile.

Vizita sa a fost programată în urma discuțiilor dintre SUA și Ucraina din Arabia Saudită. Witkoff  l-a mai întâlnit pe Putin, luna trecută, când discuțiile purtate la Kremlin, au dus la un schimb de prizonieri, schimb care l-a eliberat pe Marc Fogel, un profesor de istorie american, pe care SUA îl considerase reținut pe nedrept. Fogel a fost arestat în august 2021 și ispășea o pedeapsă de 14 ani de închisoare. Familia și susținătorii lui au spus că a călătorit cu marijuana la el, prescrisă din punct de vedere medical. Alexander Vinnik, un expert rus în criptomonede care s-a confruntat cu acuzații de fraudă Bitcoin în Statele Unite, a fost eliberat în Rusia în cadrul schimbului de prizonieri.

Se spune că Witkoff a dezvoltat o relație cu interlocutorul său rus, Kirill Dmitriev, șeful Fondului rus de investiții directe, în timpul acestor negocieri de succes, potrivit generalului locotenent în retragere Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump în Ucraina și Rusia. Poate într-un semn de ”lustruire diplomatică”, Witkoff a acordat mai mult credit unui aliat important al lui Trump, prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, pentru că l-a adus acasă pe Fogel. După ce Witkoff a sosit în jurul orei prânzului, joi, 13 martie, la Moscova, a fost lăsat să-și ”răsucească degetele” cel puțin opt ore înainte de a fi chemat la Kremlin.

Putin joacă aceiași ”scenetă” ca și Deng Xiaoping

Putin a fost aparent prea ocupat să întâlnească pe altcineva, decât pe liderul din Belarus, Aleksander Lukașenko, pentru o vizită de stat aranjată în grabă, care fusese anunțată cu o zi înainte. Liderului de la Kremlin nu-i place să fie împins într-un colț și să i se spună ce să facă, mai ales pe propriul său teren. Acest lucru a fost în fapt un mesaj către americani - „Eu sunt șeful, am stabilit programul și nu sunt dator nimănui cu nimic, nici măcar americanilor”. Momentul îmi aduce aminte de ce a pățit Margaret Thatcher la Beijing cu Deng Xiaoping care a lăsat-o pe mâna unui adjunct din Ministerul de Externe la recepția dată de englezi la finalul vizitei din 1982 în Comitetului Central al Partidului Chinez din Piața Tienanmen.

Recepția a fost programată să se desfășoare într-o sală la etajul 3 în timp ce  în sala mare de primire era o recepție a lui Deng pentru liderul nord coreean, Kim Ir-sen. Este adevărat că la negocierile derulate între Deng și Thatcher aceasta din urmă a cerut prelungirea mandatul britanic asupra Hong Kong. Deng un fumător înrăit, la fiecare întâlnire avea un vas de porțelan, în care din când în când scuipa. Acesta putea fi folosit cu succes în negocierile diplomatice, cel puțin în China. Asta a fost concluzia unor diplomați britanici după ce Margaret Thatcher a ieșit, zguduită, de la prima ei întâlnire cu Deng Xiaoping care a avut loc în Marea Sală a Poporului din Beijing, în 1982. În timp ce discutau despre viitorul Hong Kong-ului, Deng a scuipat de mai multe ori într-un scuipător/vas plasat lângă scaunul său. Un oficial britanic a observat ulterior (conform lui Robert Cottrell în The End of Hong Kong) că „a existat o dezbatere aprinsă care se desfășurase de mulți ani despre obiceiul lui Deng de a scuipa.

A fost el făcut pentru efectul diplomatic al gestului sau șeful comunist nu a putut să renunțe la acest obicei”. Să-i spunem pe șleau că ”scuipatul diplomatic” în China a murit odată cu Deng. Noua generație de lideri chinezi, așa-numita a treia generație de tehnocrați, nu poartă costume precum Mao sau Deng și nici nu scuipă. Când pentru prima dată premierul Li Peng și-a ținut discursul despre starea națiunii, a purtat un costum de afaceri și cravată cu buline. Și pun pariu că avea o batistă în buzunar. Astăzi lideri chinezi sunt la ”patru ace”!

Răbdare fără margini!

În cele din urmă, Putin i-a acordat domnului Witkoff acel timp extrem de important, odată ce se lăsase noaptea și în spatele ușilor închise. Nu știm cât timp au vorbit și nici detaliile exacte ale discuției lor, dar cred că putem face o presupunere destul de bună având în vedere comentariile ulterioare a ale lui Putin. La o conferință de presă alături de Lukașenko, el a spus foarte clar că se va înscrie la o încetare a focului doar dacă primește ceva în schimb. Și nu este doar un lucru pe care și-l dorește. Toate liniile roșii ale Rusiei rămân.

După cum sună solicitările, el încă vrea totul. Comentariul său cu privire la „cauzele fundamentale” ale conflictului sugerează că toate liniile roșii ale Rusiei rămân - nicio aderare la NATO pentru Ucraina, niciun militar NATO ca forțe de menținere a păcii și rămâne ca Rusia să păstreze tot teritoriul pe care l-a ocupat și ceva în plus. Potrivit publicației ruse Radio Maiak, întâlnirile lui Putin la Kremlin s-au încheiat la ora 1.30. pm. Aproximativ o jumătate de oră mai târziu, Witkoff s-a întors la aeroport - părăsind Rusia, se pare - nu cu acordul lui Putin pentru încetarea focului, ci cu o listă de cereri. După a rămas cei doi lideri să discute.

Reacții și de o parte și de alta  după discuția de la Kremlin

Trump a descris discuțiile ca fiind productive, în timp ce Kremlinul a spus că există motive pentru a fi ”prudent optimist” în urma întâlniri dintre Putin și trimisul special al SUA, Steve Witkoff. Putin a spus că nu sprijină o pauză imediată a luptei, deoarece aceasta ar oferi forțelor ucrainene o pauză de reîmprospătare a forțelor și a echipamentelor pe câmpul de luptă . „Prin Witkoff, Putin a transmis informații și semnale suplimentare președintelui Trump”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reporterilor, adăugând că mai sunt multe de făcut.

„Cu toate acestea, președintele Putin și-a exprimat solidaritatea cu poziția lui Trump” a precizat Peskov.  Răspunsul Kremlinului la propunerea de încetare a focului– respingerea unui armistițiu imediat și exprimarea disponibilității de a-l discuta – reflectă o dilemă cu care se confruntă Putin: dacă să accepte un armistițiu atunci când forțele ruse câștigă teren sau să-l respingă și riscă să submineze un dezgheț delicat în relațiile cu Washingtonul. Zelenski, la rândul său, a avertizat că trebuie să se aplice mai multe presiuni asupra Rusiei dacă Moscova nu va pune capăt războiului. „Putin nu va pune capăt războiului de unul singur. Dar puterea Americii este suficientă pentru a face acest lucru”, a spus Zelenski într-un mesaj pe rețelele de socializare. Între timp, Grupul celor Șapte națiuni industrializate a cerut vineri, 14 martie, Rusiei să accepte încetarea focului.

„Membrii G-7 au aplaudat angajamentul Ucrainei pentru o încetare imediată a focului”, au declarat miniștrii de externe din aceste țări într-un comunicat. Dea asemenea „Membrii G-7 au cerut Rusiei să facă reciprocitate, acceptând o încetare a focului în condiții de egalitate dar și implementarea ei pe deplin”. Declarația a menționat că țările au discutat despre impunerea de noi costuri Rusiei, dacă Moscova nu este de acord cu încetarea focului. Astfel de măsuri ar putea include mai multe sancțiuni, noi plafoane la prețul petrolului și sprijin suplimentar pentru Ucraina. Printre măsurile discutate, au spus miniștrii, s-au numărat „veniturile provenite din activele suverane rusești imobilizate”.

Declarația nu a mai spus că un pachet de măsuri punitive a fost convenit între membrii G-7 (SUA, Canada, Japonia, Franța, Marea Britanie, Italia și Germania). Secretarul de stat Marco Rubio, care a fost la întâlnirea G-7, a spus că a vorbit cu Witkoff și că întâlnirea sa cu Putin a fost una „pozitivă”. Rubio a spus că Trump și echipa sa de securitate națională se vor reuni și „Vom examina mai îndeaproape poziția Rusiei și… apoi președintele va stabili care sunt următorii pași”, a spus el. Rubio nu a oferit detalii despre ceea ce s-a discutat în întâlnirea de la Kremlin. Discuția cu stafful de securitate națională al SUA și cu secretarii implicați a avut loc la Casa Albă pe 16 martie.

Opinia lui Putin despre acordul de încetare a focului

Putin, care i-a mulțumit lui Trump pentru eforturile de a rezolva conflictul, a spus că Rusia va fi de acord cu o încetare a focului, dar numai dacă aceasta va duce la o pace pe termen lung, sugerând că Rusia dorește să pună condiții pentru o încetare a focului, condiții cum ar fi interzicerea de a primi arme de la Statele Unite sau mobilizarea de noi forțe ucrainene. El a pus la îndoială, de asemenea, cum va fi verificată încetarea focului, indicând că ar fi necesare negocieri complexe înainte de a putea să o aprobe.

Referințele lui Putin la complexitatea ajungerii la încetarea focului și la necesitatea unei „cercetări amănunțite” ar întârzia efectiv o încetare a focului pe termen scurt, permițând Rusiei să continue lupta, pe măsură ce negocierile se prelungesc. Remarcile reflectă încrederea lui în poziția Rusiei în război și convingerea că sprijinul militar occidental pentru Kiev se va diminua, cel mai probabil, sub administrația Trump, care a oprit recent ajutorul militar și partajarea informațiilor. În acest timp  Trump a spus că Statele Unite au discutat cu partea ucraineană probleme teritoriale și alte chestiuni care ar putea fi într-un acord final. Putin a vorbit, de asemenea, despre modul în care trupele ruse au avansat împotriva forțelor ucrainene rămase în regiunea sa de sud Kursk. „Dacă încetăm să luptăm timp de 30 de zile, ce înseamnă asta?

Că toți cei care sunt acolo vor ieși fără luptă?”  a spus Putin. El a spus că acordul asupra următorilor pași pentru a pune capăt conflictului va depinde „de modul în care se va dezvolta situația pe teren”, într-o referire clară la succesele militare continue ale Rusiei. Putin a trimis miercuri, 12 martie 2025, un mesaj militar sfidător, cu o apariție rară într-o uniformă de camuflaj, pentru a marca avansurile Rusiei împotriva forțelor ucrainene din regiunea Kursk. Apariția lui Putin în uniformă a fost un semnal de hotărâre de a finaliza operațiunea de eliberare a regiunii Kursk în viitorul foarte apropiat. El și-a îndemnat forțele să lupte mai departe, să evacueze forțele ucrainene de pe teritoriul Rusiei și să avanseze pentru a crea o zonă de securitate la granița din interiorul Ucrainei. În fapt condițiile lui Putin pentru încetarea focului, inclusiv cererile ca Statele Unite să oprească livrările militare de arme și ca Kievul să nu folosească pauza pentru a-și consolida apărarea, rearmarea sau mobilizarea, sunt menite să asigure capitularea Ucrainei!  Dar comentariile lui Putin au fost mai blânde decât cele ale consilierului său Yuri Ushakov, care face parte din echipa de negocieri a Rusiei în discuțiile cu Statele Unite despre războiul din Ucraina.

Ushakov a declarat că el a subliniat opoziția Moscovei față de o încetare a focului de 30 de zile în fața consilierului pentru securitate națională al SUA, Michael Waltz, într-un apel telefonic. „Propunerea de încetare temporară a focului în Ucraina nu este altceva decât o amânare pentru armata ucraineană”, a spus Ushakov. „Rusia caută un acord de pace pe termen lung asupra Ucrainei, care să abordeze interesele și preocupările Moscovei. Pașii care imită acțiuni pașnice nu sunt de folos nimănui.” Putin s-a opus în mod repetat cererilor de încetare a focului pe termen scurt. În ianuarie, la o reuniune a Consiliului de Securitate al Rusiei, el a spus că obiectivul reglementării ar trebui să fie „nu un armistițiu scurt, nu un fel de răgaz pentru regruparea forțelor și reînarmare cu scopul de a continua ulterior conflictul, ci pacea pe termen lung în Ucraina”.

Discursul lui Putin despre discuții îndelungate asupra condițiilor unui încetări a focului ar însemna probabil că această luptă  va continua și alte sute sau mii de vieți ar putea fi pierdute - o perspectivă în contradicție cu dorința declarată a lui Trump de a pune capăt vărsării de sânge. De asemenea, ar permite Rusiei să cucerească mai mult teritoriu și să-și continue avansul lent în estul Ucrainei. Au trecut trei ani de când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei. Condițiile Rusiei pentru un acord de pace au rămas până acum mari și inflexibile, inclusiv ca Ucraina să nu facă parte din NATO, obținerea recunoașterii dreptului de acaparare a pământului de către Rusia și demilitarizarea Ucrainei, lăsând-o cu o mică armată incapabilă de a descuraja viitoarele atacuri.

Cum s-a ajuns la  poziția actuală a Kremlinului?

Poziția Rusiei de până acum pare să respecte îndeaproape recomandările privind tacticile și abordarea de negociere ale unui grup de reflecție influent cu sediul la Moscova, apropiat de Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), care a formulat cerințele maximaliste ale Rusiei pentru orice încheiere a conflictului din Ucraina. Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a explicat din nou, joi, 13 martie, condițiile maximaliste ale Rusiei, indicând că negocierile de pace vor fi dificile. El a exclus orice șansă ca Rusia să cedeze vreunul din terenurile pe care le-a confiscat, insistând că este un teritoriu rus care nu ar putea fi returnat niciodată.

„Crimeea, Sevastopol, Herson, Zaporojie, Donețk, Lugansk - acestea sunt regiuni ale Rusiei. Sunt scrise în constituție. Acesta este un fapt dat”, a spus el. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a exclus joi, 13 martie, și prezența oricăror forțe de menținere a păcii străine în Ucraina - un plan gândit de națiunile europene ca o garanție de securitate pentru orice acord viitor. Emisarul american Steve Witkoff a declarat miercuri că se așteaptă ca un armistițiu general în războiul din Ucraina să fie convenit în următoarele două săptămâni și a anunțat că la începutul săptămânii viitoare vor avea loc noi discuții cu Rusia.

Discuția în trei despre război

Și avenit momentul în care cei trei, Putin, Trump și Zelenski au discutat pe rând, pionul principal fiind Trump. Primi au vorbit Trump și Putin. Amândoi lideri au fost de acord că acest conflict trebuie să se încheie cu o pace durabilă, așa cu se artă în postarea Casei Albe. Putin a făcut concesii minore, inclusiv o pauză de la vizarea infrastructurii energetice a Ucrainei. Casa Albă a susținut, de asemenea, progrese în ceea ce privește oprirea conflictului din Marea Neagră. Declarația sa încheiat cu propuneri de „potențială cooperare” în Orientul Mijlociu și „o relație bilaterală îmbunătățită”.

Pe scurt ambii lideri au fost de acord că acest conflict trebuie să se încheie cu o pace durabilă. Ei au subliniat, de asemenea, necesitatea îmbunătățirii relațiilor bilaterale dintre Statele Unite și Rusia.  Liderii au convenit că mișcarea către pace va începe cu o încetare a focului în domeniul energiei și al infrastructurii, precum și cu negocieri tehnice privind punerea în aplicare a unei încetări a focului în Marea Neagră. Liderii au vorbit pe larg despre Orientul Mijlociu ca despre o regiune cu potențial de cooperare pentru prevenirea conflictelor viitoare. Aceștia au mai discutat despre necesitatea de a stopa proliferarea armelor strategice. Cei doi lideri au împărtășit opinia conform căreia Iranul nu ar trebui să fie niciodată în poziția de a distruge Israelul.

Putin și Trump au convenit că în viitor o relație bilaterală îmbunătățită, între Statele Unite și Rusia, are avantaje uriașe. Aceasta ar include afaceri economice enorme și stabilitate geopolitică atunci când se va ajunge la pace. Cam atât, pe scurt. La o zi după lungul său apel telefonic cu președintele rus Vladimir Putin, președintele Donald Trump a susținut o convorbire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a încerca să ducă războiul din Ucraina către o încetare a focului. Trump a numit conversația „foarte bună” și a spus că sunt „pe drumul cel bun” pentru a pune Kievul și Moscova pe aceeași pagină. Reacția timpurie a Ucrainei a fost similară: un oficial a numit-o „într-adevăr nu e rău” și a spus „întregul ton al conversației a fost că trebuie să mergem mai departe”, relatează POLITICO.

Reluarea discuțiilor între Rusia și SUA la Riad

Consilierul pentru securitate națională Mike Waltz a spus că SUA și Rusia vor avea discuții tehnice la Riad, Arabia Saudită, „în zilele următoare” pentru a stabili încetarea parțială a focului pentru infrastructura energetică. Putin a condus cu succes SUA și Rusia către legături mai strânse, oferind doar concesii limitate în război – și refuzând să se angajeze la o încetare totală a focului.

Rusia și Ucraina au spus pe 19 martie că au schimbat sute de prizonieri de război. Dar ambele țări s-au acuzat reciproc că au încălcat deja încetarea limitată a focului peste noapte, conform WSJ. Trimisul special Steve Witkoff a încercat să calmeze apele, spunând pentru Bloomberg că cele mai recente atacuri ale Rusiei asupra infrastructurii energetice au fost probabil planificate înainte de ordinul lui Putin de ieri de retragere – chiar dacă au continuat ore întregi după aceea. „Am tendința să cred că președintele Putin operează cu bună-credință”, a spus Witkoff. În mod fundamental, însă, Putin joacă doar rolul unui participant voluntar la procesul de pace. În realitate, apelul telefonic Trump-Putin a ridicat pur și simplu cortina asupra a ceea ce promite a fi o etapă lungă și complicată de tactici de blocare. A fost moratoriul asupra infrastructurii energetice primul pas spre pace?

Într-un sens, da. Rusia a petrecut ani de zile lovind substațiile electrice, centralele electrice, conductele de gaz și stațiile de transformare ale Ucrainei – paralizând industria țării, paralizând periodic rețeaua feroviară și scufundând milioane de civili în frig și întuneric. Ucraina, la rândul ei, a înregistrat unele dintre puținele contralovituri semnificative ale războiului prin dezvoltarea de drone cu rază lungă de acțiune capabile să arunce în aer rafinării de petrol, unități de stocare a benzinei și terminale petroliere în adâncul Rusiei. O încetare parțială a focului va scuti Ucraina de daune suplimentare aduse infrastructurii sale critice și va permite țării să înceapă reconstrucția rețelei electrice distruse. De fapt americani s-au oferit să preia menținerea în funcțiune a sistemului energetic ucrainian inclusiv centralele nucleare.

Post Scriptum:  Putin s-a angajat să facă o pauză de o lună în atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, dar nu a fost de acord cu o încetare totală a focului. De asemenea Putin a refuzat să aprobe o propunere susținută de SUA și Ucraina de oprire necondiționată a luptelor din prima linie, precum și a atacurilor aeriene și maritime. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Kievul va opri și atacurile asupra țintelor energetice, dar că „doar o încetare reală a atacurilor asupra infrastructurii civile de către Rusia... poate aduce pacea mai aproape”. Comunicatul de presă eliberat de Kremlin a subliniat mai multe condiții pentru trecerea către un acord de pace. O condiție „cheie” ar fi „încheierea totală a sprijinului militar străin și a împărtășirii informațiilor cu Kiev”, au decretat rușii în comunicat.

Trump a declarat în repetate rânduri, la Fox News, că ajutorul pentru Ucraina nu a fost discutat. Putin a spus că orice înțelegere pentru a pune capăt războiului ar trebui să „elimine motivele inițiale ale crizei”. Răspunsurile Kievului și ale aliaților săi europeni la armistițiul parțial au inclus scepticismul, primirea prudentă și pregătirea financiară și militară a Europei. Zelenski a scris pe Telegram că: „Ar fi corect ca lumea să respingă ca răspuns orice încercare a lui Putin de a prelungi războiul”. Cancelarul german, Olaf Scholz, a spus că armistițiul limitat a fost un prim pas important, dar a cerut o încetare totală a focului și ca Ucraina să fie implicată în luarea deciziilor. Un grup de țări preponderent europene construiesc o „coaliție a celor dispuși” pentru a asigura pacea în Ucraina. Țările individuale, precum și Uniunea Europeană (UE) plănuiesc creșteri ale cheltuielilor pentru apărare, temându-se de o Rusie încurajată de actuala discuție și negociere cu Casa Albă.

Oficialii Regatului Unit și UE au avut o întâlnire cu privire la posibila confiscare a bunurilor rusești înghețate, au declarat pentru Bloomberg surse anonime. Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au declarat că intenționează să se retragă dintr-un tratat de interzicere a minelor antipersonal, spunând că au nevoie de flexibilitate pentru a apăra teritoriul de est al NATO de Rusia. La postul public german Deutsche Welle, Riga, Letonia, șeful biroului Juri Rescheto îl vede pe Putin urmând un manual pentru a-l manipula pe Trump. „Jocul lui Putin are trei reguli”, spune Rescheto. "În primul rând, de acord cu președintele SUA asupra unor compromisuri mici, nesemnificative. [Marți18 martie], acest compromis a fost în mod clar să se abțină de la a trage în [ținte] producătoare de energie. A doua regulă este amânarea negocierilor.

Pentru aceasta, Putin stabilește condiții suplimentare, cum ar fi restricționarea mobilizării în Ucraina și oprirea livrărilor [de arme - străine- către Ucraina]". În apelul de marți cu Trump, Putin a legat un acord de încetare a focului de 30 de zile de acele condiții. Rescheto continuă: "Și a treia regulă este [să evidențieze] anumite informații care subliniază natura specială a relației dintre Trump și Putin. De data aceasta a fost faptul că... că a fost [pretins] cea mai lungă conversație dintre președinții celor două [țări] din 1991 și că cei doi au convenit că vedetele ruse și americane ale hocheiului pe gheață ar trebui să joace împreună ca semn al unei relații speciale între doi șefi de stat". Bună apreciere nu-i așa? Ce fel de Ucraina vrea Trump?

Versiunea bielorusă sau versiunea poloneză? Nu am absolut nicio îndoială care este versiunea în interesul Ucrainei, al Americii și al aliaților noștri europeni. În fond ce dorește Trump acum? Nu prea știm. Cel puțin noi aici în Balcani o bâjbâim rău! Doar presupunem, ceea ce nu este suficient. Până când va fi clar că rezultatul lui Trump este ceea ce ar trebui să fie rezultatul Americii – nicio predare oficială a teritoriului ucrainean lui Putin, ci pur și simplu o încetare a focului; fără apartenență a Ucrainei la NATO, dar cu o apartenență la Uniunea Europeană; și o forță internațională de menținere a păcii pe teren, susținută cu informații și sprijin material din partea SUA. Îmi aduc aminte că secretarul de stat Henry Kissinger a avut nevoie de peste o lună de „diplomație de navetă” intensă (adică dus întors între capitalele implicate) pentru a produce acordurile dintre Israel-Egipt și Israel-Siria care au pus capăt războiului din 1973 - și toate acele părți au vrut un acord. Vreți să-mi spuneți că două întâlniri între prietenul lui Trump, Steve Witkoff și Putin, la Moscova și câteva convorbiri telefonice între Putin și Trump sunt suficiente pentru a pune capăt invaziei ruse a Ucrainei în condiții rezonabile pentru Kiev?

Editorialul video, AICI