Sursa foto: Pixabay
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Aproape 1,8 milioane de români își sărbătoresc onomastica joi, 21 mai, pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, evenimentul marcând a patra cea mai mare sărbătoare de nume a anului în România.
Purtătorii numelor de Constantin, Elena și ai derivatelor acestora se numără astfel printre cei mai numeroși sărbătoriți din țară, potrivit datelor transmise de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Ca poziție în clasament, numele Sfinților Constantin și Elena ocupă locul patru în topul celor mai sărbătorite onomastice din România, fiind devansate doar de numele Maria, Ioan și cele de flori (Florii). Numele de femeie Elena este al doilea cel mai popular prenume feminin din țară, după Maria.
Câți români își sărbătoresc onomastica de Sfinții Constantin și Elena
Conform statisticilor oficiale, peste 1,8 milioane de români poartă numele Sfinților Constantin și Elena ori variante derivate ale acestora.
Dintre persoanele care își sărbătoresc ziua numelui, aproape un milion sunt femei. Cel mai răspândit prenume este Elena, purtat de peste 800.000 de persoane. Alte nume întâlnite frecvent sunt Lenuța, purtat de aproximativ 60.000 de femei, și Constanța, cu peste 38.000 de persoane. În evidențele oficiale apar și variante precum Constantina, Ela, Eleonora, Helena, Ilinca, Nora, Tanța/Tanta și Tina.
În cazul bărbaților, aproximativ 516.500 poartă nume inspirate de Sfântul Constantin. Prenumele Constantin este întâlnit la peste 400.000 de persoane, în timp ce Costel este purtat de peste 73.000 de români. Alte variante folosite sunt Costică, Costache și Tinel.
Români repatriere. Sursa foto MAE
Semnificația numelui Elena
Numele Elena are rădăcini în mitologia greacă, fiind purtat de celebra fiică a Ledei și a lui Zeus, recunoscută în antichitate pentru frumusețea ei rară. Din punct de vedere etimologic, numele provine din formele vechi Helena sau Velena, care se traduc prin „strălucirea sau căldura Soarelui”. În spațiul românesc, unde derivate precum Leana sau Lenuța sunt extrem de populare, numele rămâne un simbol al frumuseții și al luminii, definind metaforic o persoană capabilă să aducă bucurie și claritate în viața celor din jur.
Semnificația numelui Constantin
Numele Constantin are origine latină și se traduce prin „cel hotărât, statornic sau ferm”. Acest nume transmite ideea de rezistență în fața provocărilor, sugerând că omul trebuie să rămână neclintit și curajos în fața tuturor greutăților vieții.
Cine a fost Sfântul Constantin cel Mare
Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut drept Sfântul Constantin cel Mare, s-a născut la 27 februarie 272 și a devenit împărat roman după ce a fost proclamat Augustus de trupele sale, la 25 iulie 306.
În anul 313, împăratul Constantin a emis Edictul de la Milan, document prin care creștinismul a devenit „religie permisă” în Imperiul Roman, alături de celelalte credințe. Totodată, acesta a adoptat mai multe măsuri în sprijinul Bisericii creștine și a eliminat din legislația penală pedepsele considerate incompatibile cu valorile creștine.
Ulterior, în anul 321, Constantin cel Mare a stabilit duminica drept zi de odihnă și sărbătoare săptămânală pentru creștini în întreg imperiul. În acea zi, inclusiv soldații participau la slujbele religioase.
Împăratul și familia sa au susținut restaurarea mai multor biserici și construirea altora noi. De asemenea, Constantin a fondat noua capitală a imperiului, inaugurată la 11 mai 330, după transformarea orașului Bizantium în Constantinopol, care avea să devină pentru aproape o mie de ani centrul creștin al Imperiului Roman.
Sfântul Constantin cel Mare a murit la 22 mai 337, în Duminica Rusaliilor, și a fost înmormântat în Biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol, ridicată la inițiativa sa.
Povestea împărătesei Elena și legătura cu creștinismul
Elena provenea, cel mai probabil, din Drepanum, localitate care ulterior a primit numele Helenopolis. Potrivit unor relatări istorice, aceasta ar fi fost fiica unui hangiu, însă o legendă apărută ulterior susține că era fiica regelui Coel.
Elena s-a căsătorit cu Constantius Chlorus I, însă mariajul s-a încheiat în jurul anului 292, după divorțul decis de viitorul împărat roman. Fiul lor, Constantin, avea să urce ulterior pe tronul Imperiului Roman, moment care a transformat-o pe Elena într-o figură influentă la curtea imperială.
Lăcașuri de cult dedicate Sfinților Constantin și Elena
Numeroase biserici din România și din străinătate poartă hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena.
Printre cele mai vechi lăcașuri de cult dedicate celor doi sfinți se află Catedrala Patriarhală din București, ridicată de voievodul Constantin Șerban Basarab și sfințită în anul 1658.
În anul 2002, cu ocazia hramului catedralei, o delegație a Bisericii Ortodoxe din Cipru i-a oferit patriarhului Teoctist o raclă cu părticele din moaștele Sfinților Constantin și Elena, aduse de la Mănăstirea Kykkos, împreună cu o copie a icoanei Maicii Domnului atribuită Sfântului Evanghelist Luca.
