Câți români își mai permit o vacanță, haine noi sau ieșiri la teatru sau cinema

Câți români își mai permit o vacanță, haine noi sau ieșiri la teatru sau cinema vacanta / sursa foto: dreamstime.com

Pentru numeroase familii din România, cheltuielile considerate cândva obișnuite au devenit dificil de acoperit. Datele Institutului Național de Statistică (INS) privind nivelul de trai arată că, deși în 2025 a crescut ușor ponderea gospodăriilor care spun că pot face față cheltuielilor curente, posibilitatea de a-și permite vacanțe, haine noi, mobilier sau activități culturale rămâne redusă.

Potrivit INS, 81,2% dintre gospodării au apreciat, în 2025, că se pot descurca financiar cu veniturile disponibile. Procentul este mai mare decât cel consemnat în 2024, când se situa la 78,2%.

Cu toate acestea, situația financiară rămâne dificilă pentru o mare parte a populației. 'În general, pentru majoritatea gospodăriilor, nivelul veniturilor pe care le realizează și în special al celor care rămân la dispoziția gospodăriilor după efectuarea cheltuielilor pentru producția gospodăriei și pentru plata impozitelor, taxelor, contribuțiilor etc. este foarte scăzut în raport cu cheltuielile pe care trebuie să le facă pentru satisfacerea nevoilor de consum', indică INS.

Vacanțele și ieșirile culturale rămân un lux pentru multe familii

În 2025, doar 29,4% dintre gospodăriile care au declarat că pot acoperi cheltuielile din veniturile disponibile și-au permis să petreacă o săptămână de concediu în afara locuinței. În 2024, procentul era de 26,6%.

Și accesul la spectacole rămâne limitat. Doar 14,9% dintre gospodării au putut suporta costurile pentru vizionarea unor spectacole de teatru sau cinema, față de 12,0% în anul 2024.

'Petrecerea unei săptămâni de concediu în afara locuinței a fost accesibilă pentru 29,4% (26,6% în anul 2024), iar vizionarea de spectacole de teatru sau cinema pentru 14,9% (12,0% în anul 2024)', arată datele oficiale.

În același timp, cumpărăturile importante pentru locuință sau familie sunt, de asemenea, dificil de realizat. Doar 10,4% dintre gospodăriile care au spus că pot face față cheltuielilor și-au permis înlocuirea mobilei uzate și/sau demodate, comparativ cu 8,2% în anul 2024.

Cumpărarea unor produse electrocasnice a fost posibilă pentru 23,9% dintre gospodării, față de 20,8% în 2024, în timp ce haine noi au putut cumpăra 39,3%, comparativ cu 35,6% în anul anterior.

saracie

saracie Sursa: Arhiva EVZ

Agricultorii și șomerii, printre cei mai afectați

Posibilitatea de a acoperi aceste cheltuieli variază semnificativ în funcție de statutul ocupațional al persoanei considerate „cap al gospodăriei”. INS arată că frecvența gospodăriilor care își pot permite astfel de cheltuieli este mult mai mică atunci când această persoană este agricultor sau șomer.

Problemele financiare se reflectă și în plata cheltuielilor pentru locuință. În 2025, 48,5% dintre gospodării nu au putut achita la timp serviciile legate de întreținerea locuinței. În mediul urban, procentul a fost de 39,4%, iar în mediul rural a ajuns la 54,5%.

Situația este și mai dificilă în cazul gospodăriilor al căror cap are statutul ocupațional de șomer. Ponderea celor care nu au reușit să facă față cheltuielilor cu venitul net realizat a fost de 55,2%. Dintre acestea, 74,1% nu și-au putut plăti la timp serviciile de întreținere a locuinței, procentul ajungând la 76,8% în mediul urban.

Nici cheltuielile pentru servicii precum telefonia, televiziunea, internetul sau platformele de streaming nu au putut fi achitate la timp de toate gospodăriile. În această situație s-au aflat 4,7% dintre gospodăriile care nu au putut face față cheltuielilor, proporția fiind de 4,6% în mediul urban și de 4,7% în mediul rural.

Economii, împrumuturi și muncă suplimentară pentru cheltuielile curente

Pentru a putea acoperi necesarul de zi cu zi, unele gospodării au apelat la soluții alternative. Din totalul gospodăriilor care nu au putut face față cheltuielilor cu venitul total net lunar, 9,8% au folosit economii.

Alte 2,7% au împrumutat bani de la rude, prieteni sau alte persoane, în timp ce 8,4% au avut nevoie de ajutoare financiare nerambursabile din partea acestora. În cazul gospodăriilor al căror cap are statutul de șomer, procentul celor care au apelat la astfel de ajutoare a ajuns la 16,4%.

Pentru suplimentarea veniturilor, 9,1% dintre gospodării au recurs la muncă suplimentară. Ponderea a fost mult mai ridicată în cazul gospodăriilor conduse de un agricultor, unde a ajuns la 30,4%, și al celor al căror cap este șomer, cu 31,5%.

Datele INS conturează astfel imaginea unor gospodării care, chiar dacă reușesc într-o proporție mai mare decât în anul precedent să își acopere cheltuielile din veniturile disponibile, rămân în continuare nevoite să renunțe la vacanțe, activități culturale, achiziții importante sau să apeleze la economii, împrumuturi și muncă suplimentară pentru a-și acoperi cheltuielile curente.