Catedrala Neamului va fi sfinţită la 134 de ani de când Regele Carol I a promulgat legea construirii ei
- Roland Căt ălin Pena
- 19 noiembrie 2018, 00:00
Complexul va mai cuprinde un Centru de conferinţe, Muzeul creştinismului românesc, o cantină un cămin pentru pelerine şi un Centru de diagnostic şi tratament.
Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Națională, cu hramul principal Înălțarea Dom nului și Ziua Eroilor, va fi sfinţită duminică, 25 noiembrie 2018, de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, împreună cu Patriarhul Daniel şi ierarhi români. După slujbă, credincioșii români vor putea să se închine în altarul Catedralei, ridicat în numele Eroilor români din toate timpurile. Creștinii vor cinsti şi moaștele Sfântului Apostol Andrei, aduse la Bucureşti de Mitropolitul Hrisostom de Patra din Grecia. Pe 30 noiembrie 2018, Patriarhul Teofil al Ierusalimului va ajunge în România pentru a sluji la primul hram al Catedralei Mântuirii Neamului, de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României.
Trei mii de locuri sunt rezervate doar în interiorul sfântului lăcaş, însă până să intre în Catedrală, enoriaşii vor trece prin spaţiul liturgic de 15 mii de metri pătraţi, care va fi străjuit de o fântână arteziană. Culoarul îi va duce înspre catapeteasma înaltă de 18 metri. Pentru catapeteasmă va fi nevoie de 12 kilograme de mozaic cu foiţă de aur pentru un metru pătrat de icoană. Pereţii interiori ai catedralei vor fi de asemenea acoperiţi cu mozaic adus din Italia. Peretele veşmântarului care se află în interiorul altarului, locul pe care vor fi aşezate hainele preoţeşti, va avea nouă ferestre cu vitralii în termopan. De asemenea, cu o lungime de 42 de metri şi o înălţime de şapte metri, peretele va fi îmbrăcat în totalitate în icoane din mozaic. Pe jos, dintr-o parte în alta a clădirii, inclusiv în altar, va fi marmură.
Lângă Catedrală, va fi amenajat şi un parc de cinci hectare, cu locuri de joacă pentru copii şi clădiri pentru cazarea pelerinilor.
Clopotul mare, auzit de la 15 kilometri
Clopotul Mare al Catedralei Naționale a fost ridicat și așezat în turnul clopotniței pe 4 septembrie, după ce Preafericitul Patriarh Daniel a săvârşit, cu o zi înainte, slujba de sfințire a celor șase clopote. Clopotul mare, care are peste 25 de tone cu o înălțime și un diametru de aproximativ 3 metri, a fost urcat la o înălțime de peste 60 de metri cu o macara specială. El este dedicat eroilor neamului şi va putea putea fi auzit pe o rază de 15 km, numai la evenimentele și sărbătorile importante. Ferestrele turlei clopotniței vor avea jaluzele speciale reglabile pentru dirijarea sunetului. Clopotele au fost realizate la fabrica Grassmayr din Innsbruck – Austria şi au o garanție de 15 ani, respectiv o viață apreciată la peste 400 ani.
Catedrala va avea înălţimea de 127 de metri faţă de cota zero, 120 de metri structura şi 7 metri crucea. Cu unul dintre cele opt lifturi se va putea urca până în cupolă, de unde va putea fi admirat întregul oraş. În primele imagini făcute publice din Altar se văd icoane pictate de mână, cu foiţă de aur. O folie acoperă lucrarea, împotriva prafului.
Promotorii Eminescu şi Slavici
După încheierea Războiului de Independenţă, Mihai Eminescu şi Ioan Slavici au fost printre primii intelectuali români care au lansat şi au susţinut ideea construirii unei catedrale naţionale, ca semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru dobândirea Independenţei României, adică un edificiu bisericesc cu valoare de simbol naţional. În 1884, Regele Carol I a promulgat Legea Bisericii Catedrale, lege niciodată abrogată, dar care a fost pusă în aplicare abia după 126 de ani.
Peste 100 milioane de euro
Din anul 2010 până în 2018, Biserica şi statul au cheltuit aproximativ 105 milioane euro pentru construcţia Catedralei Naţionale la roşu. Construcţia ar mai putea beneficia de un sprijin de 10 milioane de lei, conform proiectului de rectificare bugetară aflat pe ordinea de zi a şedinţei din 22 noiembrie a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, astfel încât sumele alocate în acest an de către Municipalitate construirii lăcaşului de cult ar urma să se ridice la 35 de milioane de lei.
4,5 milioane de vizitatori anual la Sagrada Familia
Sagrada Familia, renumita bazilică din Barcelona, atrage anual aproximativ 4,5 milioane de vizitatori, iar alte 20 de milioane de turiști se opresc în zonă pentru a o vedea din exterior și a face poze. La ea se lucrează din 1882. Are 170 metri înălţime, cu un metru mai puţin decât cel mai înalt deal de lângă capitala Cataluniei, deoarece cel care a proiectat-o, Antonio Gaudi, considera că lucrarea sa nu trebuie să fie mai mare decât a lui Dumnezeu. Spre comparaţie, la noi Palatul Parlamentului, aflat în imediata vecinătate a Catedralei Neamului a fost vizitat în 2017 de peste 208.000 de persoane, care au adus venituri de 5.517.609 lei.