Guvernul României a adoptat oficial ordonanța „trenuleț”, menită să stopeze derapajele financiare și să reducă deficitul bugetar. Publicată recent de Ministerul Finanțelor, aceasta îngheață salariile și pensiile, limitează angajările în sectorul public și introduce măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare.

Înghețarea veniturilor și restricții la angajări

Salariile și sporurile din sectorul public vor rămâne la nivelul lunii noiembrie 2024, fără perspective de majorare imediată. Similar, pensiile nu vor fi indexate, deși o posibilă actualizare ar putea apărea odată cu adoptarea bugetului pentru 2025.

În ceea ce privește angajările, acestea vor fi blocate, cu excepția posturilor unice sau a celor pentru care procedurile de concurs sunt deja în desfășurare. Mai mult, va fi aplicată regula „o angajare la șapte plecări”, limitând ocuparea posturilor vacante la 15%.

Ordonanța „trenuleț”: tăieri și reorganizări la nivel bugetar

Premiile, voucherele de vacanță și alte bonusuri pentru angajații publici nu vor mai fi acordate. De asemenea, subvențiile pentru partidele politice vor fi reduse cu 25%. Plata unor sume din hotărâri judecătorești va fi eșalonată, iar numărul instituțiilor publice va fi redus cu 25%.

Această măsură vizează o reorganizare amplă, menită să optimizeze resursele bugetare și să reducă risipa.

Beneficiarii de facilități sociale, precum studenții, vor resimți schimbări semnificative. Reducerea pentru transportul rutier și feroviar va fi limitată la ruta dintre localitatea de domiciliu și cea a instituției de învățământ, iar tichetele sociale vor fi acordate doar dacă sunt integral decontabile din fonduri externe.

Pe partea de investiții, guvernul prioritizează proiectele finanțate din fonduri europene, reducând cheltuielile de angajament pentru inițiative noi cu 50% față de 2024, arată documentul publicat de Ministerul Finanțelor.

Ordonanța „trenuleț” vrea pe termen lung, deficit bugetar sub 3%

Una dintre principalele ținte ale guvernului este reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2031, în conformitate cu acordurile internaționale, inclusiv cele încheiate cu FMI.

Această ordonanță reprezintă un pas ferm către ajustarea bugetară, dar riscă să amplifice nemulțumirile sociale, mai ales într-un context economic fragil. Deși măsurile sunt descrise drept necesare pentru stabilitatea fiscală, ele pun presiune asupra categoriilor vulnerabile și asupra clasei de mijloc.

Criticii consideră că măsurile de austeritate, deși inevitabile, ar fi trebuit să fie însoțite de strategii clare de stimulare economică. „România trebuie să găsească echilibrul între ajustările fiscale și sprijinirea cetățenilor afectați,” afirmă analiștii economici.