Castelul de la Arcuş, judeţul Covasna, în care a funcţionat în ultimii 25 de ani Centrul de Cultură, a fost preluat, prin executor judecătoresc, de reprezentanţii urmaşilor fostului proprietar. Aceştia au revendicat imobilul şi au obţinut o sentinţă definitivă şi irevocabilă după mai mulţi ani de judecată.

Directorul Centrului de Cultură Arcuş, Kopacz Attila, ne-a declarat că la finalul săptămânii trecute executorul judecătoresc a pus în aplicare sentinţa.

 „De acum, Centrul Cultural de la Arcuş este în căutare de sediu. Nu prea găsim. Aici, la Sfântu Gheorghe toată lumea ne priveşte ca pe duşmanii nu ştiu cui. Se fac retrocedări, dar nimeni nu se gândeşte că o instituţie culturală este lăsată fără posibilitatea de a mai funcţiona. Şi, fără noi aici,  nu cred că ar mai fi ascultat muzică clasică şi multe altele”.

 Directorul Centrului Cultural Arcuş ne-a mai declarat că este o situaţie încurcată: terenul de vreo 1200 de metri pătraţi a rămas în proprietatea statului, dar  proprietarii castelului au drept de folosinţă asupra terenului. Pe acest teren sunt multe lucrări de artă care trebuie duse undeva. Nu se ştie unde. Nimeni nu  dă nicio soluţie, nimeni nu oferă vreun sediu. „Am de mutat de aici, de la Arcuş, aproape 9000 de bunuri, de la lucrări de artă la birotică. Nu ştiu unde le voi duce!”, ne-a spus Kopacz Attila.

Deocamdată, singurul ajutor este acela că o fundaţie umanitară le-a dat voie celor de la Centrul Cultural să îşi facă un birou în sediul ei, iar Biserica Evanghelică din Sfântu Gheorghe a primit pianul şi acolo se vor ţine conertele pe viitor.

Un nou proces

În Centrul Cultural de la Arcuş, statul român a realizat investiţii considerabile pentru întreţinerea şi funcţionarea castelului şi domeniului de la Arcuş, fără de care astăzi ar fi fost o ruină, investiţiile realizate între anii 1968 şi 2012 fiind evaluate la circa 3,4 milioane de euro. Kopacz ne-a mai declarat că se va deschide o nouă acţiune în instanţă, în vederea recuperării acestor investiţii.

Castelul de la Arcuş, care a aparţinut baronului Szentkereszty, căsătorit cu Maria Florescu Bibescu, a fost retrocedat unor rude îndepărtate stabilite în Africa de Sud.  În perioada comunistă, castelul a fost transformat în orfelinat, scoală de mecanici agricoli, magazie, sediu de CAP, reşedinţă pentru Nicolae Ceauşescu, iar în 1990 aici a fost înfiinţat Centrul de Cultură, aflat în subordinea Ministerului Culturii. Domeniul mai cuprinde, printre altele, un parc dendrologic, o livadă, un lac, o bibliotecă muzicală şi o bogată colecţie de sculpturi expuse în aer liber. Acum câteva luni, mai mulţi oameni de cultură au lansat o „Petiţie pentru salvarea Centrului de cultură Arcuş”, semnată de sute de persoane, prin care au cerut autorităţilor statului român să asigure continuitatea activităţii acestui aşezământ cultural.

„Săptămâna aceasta ar fi trebuit să avem o întâlnire la Ministerul Culturii, dar rămâne de văzut ce se va realiza”, a mai adăugat Kopacz Attila.

Personalităţi

De-a lungul timpului, Centrul de cultură Arcuş a găzduit sute de spectacole, recitaluri, expoziţii, colocvii, stagiuni permanente, tabere, ateliere de creaţie şi rezidenţe artistice, numeroase manifestări şi programe culturale în domeniul teatrului, muzicii, literaturii, artelor plastice şi sociologiei. Instituţia a oferit unui numeros public posibilitatea de a întâlni tineri aspiranţi, dar mai ales personalități cu notorietate precum Ion Marin, Felicia Filip, Alexandru Tomescu, Răzvan Suma, Horia Mihail, Ludovic Bacs, Anton Niculescu, Georgeta Stoleriu, Szilágyi Zsolt, Tamas Erdi, Elod Kostyak, George Zamfir, Miltiade Nenoiu, Ilinca Dumitrescu, profesorii de muzică Ștefan Gheorghiu, Liviu Câșleanu, Ecaterina Stan, Filip Ignac, Mădălina Pașol actorii Ion Caramitru, Constantin Codrescu, Mihai Mălaimare, Zenobia Zorkoczy regizorii Andrei Șerban, Radu Penciulescu, Lucian Pintilie, Silviu Purcărete, David Estrig, Gelu Colceag, Sanda Manu, Cristian Mihăilescu, Radu Afrim academicienii Răzvan Theodorescu, Dan Grigorescu, poeții Grigore Vieru, Bogdán László, Szőcs Géza, Orbán János Dénes, Saviana Stănescu, Ruxandra Cesăreanu, Makkai Adám pictorii Ion Sălișteanu, Constantin Crăciun, Mihai Sârbulescu, Rodica și Iacob Lazăr, Ion Lazăr, Doru Coltofeanu, Jakobovits Miklós, Imre Baasz, Sandor Plugor, Livius Gyulai, Martin Sipal, Robert Capa, König Frigyes, Mircia Dumitrescu, Iuri Isar, Ramon Grosos, sculptorii Ingo Glass, Napoleon Tiron, Dan Covătaru, Leonard Răchită, Ioan Grecu precum și de a înlesni contactul cu creația acestora.