Casa care păstrează tainele masoneriei din Chişinău

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Republica Moldova. Cea mai veche casă de locuit din Chişinău este şi locul unde au avut loc primele ritualuri masonice din Moldova. Este vorba despre casa vistierului grec Mihalache Cațica, construită la începutul secolului 19.

Casa este în stare execelentă, fiind proprietatea omului de afaceri Anatol Vidraşcu, care a reabilitat-o. Vidraşcu nu este doar businessman, dar şi unul dintre cei trei fondatori ai primei loje masonice din Republica Moldova.

În prezent, imobilul de pe strada Bogdan Petriceicu Hajdeu nr.2 din Chişinău găzduieşte editura Litera a lui Vidraşcu şi postul de televiziune TVR Moldova.

Casa Caţica din Chişinău/ Sursa foto: Wikipedia

Casa lui Mihalache Caţica

Mihalache Cațica, un grec de viță nobilă, s-a mutat cu traiul în Moldova în anul 1804. În acea perioadă, Cațica era vistier. În 1826, fiind avansat până în gradul de căpitan de coastă, s-a retras din serviciu. La puţin timp după stabilirea în Chişinău, Caţica a început să construiască casa, care s-a păstrat până în prezent.

Casa Caţica/ Sursa foto: captură

Este o casă construită din piatră rotundă de râu, ridicată pe un demisol, cu planul dreptunghiular, cu o galerie din stâlpi de-a lungul fațadei posterioare, în care este amenajată intrarea principală. Fațadele sunt soluționate în stil clasic.

Planimetria casei a suferit modificări. Dar se observă principiul tripartit al schemei inițiale.

Sub casă se află un beci spațios, cu galerii, cu lungimea de 25 de metri şi înălţimea de doi metri. Fațada principală este orientată spre scuarul de la confluența străzilor Bogdan Petriceicu Hașdeu și Petru Rareș. Având din cauza căderii reliefului un aspect de casă cu două etaje. Intrarea în demisol se făcea dinspre scuar.

La începutul secolului al XX-lea, în clădire funcționau două școli primare, după care s-au transformat într-un gimnaziu pentru fete, iar mai apoi pentru băieți.

Intrarea în curte/ Sursa foto: prospect.md

În perioada sovietică, în clădurea respectivă a funcţionat mai bine de 20 de ani un magazin de produse de panificaţie.

În scuarul de lângă clădire este amplasat bustul lui Mihail Orlov, decembrist⁠ rus, care a fost trimis în exil în Basarabia. Orlov a fost unul din cei mai activi membri ai lojei masonice „Ovidius-25”.

Prima lojă masonică din Chişinău

Loja „Ovidius-25″ a fost deschisă oficial la 7 iulie 1821, avându-l în frunte pe general-maiorul Pavel Pușcin. Loja a fost denumită în cinstea poetului Romei Antice care fusese surghiunit pe meleagurile basarabene. Iar cifra 25 este numărul de ordine.

A funcționat sub auspiciile Marelui Orient „Astrea” din Sankt Petersburg. Însă mai mulți conducători ai lojei „Astrea” manifestau o atitudine sceptică față de deschiderea lojei la Chișinău, astfel încât „Ovidius-25″ a fost înregistrată abia la 7 octombrie 1821.

Din Loja „Ovidius-25” au făcut parte mai multe personalităţi din acele timpuri. Una din ele este guvernatorul Basarabiei din perioada respectivă, Ivan Inzov. Acesta era protectorul poetului rus, Alexandr Puşkin, aflat în exil în Basarabia, pe care l-a atras în masonerie. Anume în acea perioadă Puşkin a început să scrie romanul în versuri Evgheni Oneghin.

Reieșind din lista membrilor lojei „Ovidius-25" publicată întro lucrare a istoricului Stanislav Țerna, funcția lui Pușcin se numea în franceză „venerable", adică „venerabil" (conducător).

Conform documentului, al doilea ca cin (surveillant) și prim-supraveghetor era baronul Carl Chambonot, fost ofițer al armatei franceze. Al doilea supraveghetor era naturalistul elvețian Louis-Vincent Tardent care ulterior a înființat colonia Șabo (Schabo).

Scriitorul Ivan Brankovici era numit orator, iar avocatul Piotr Fleristal era secretarul lojei. Casierul (aumonier) organizației era general-maiorul Serghei Tucikov, care a pus temelia orașului Tucikov (până la acel moment și în prezent — Ismail). Doctorul în medicină Rafael Ghirleanda era maestru de ceremonii (maitre des cérémonies).

Ritualurile Lojei „Ovidiu – 25”, se desfăşurau în beciul casei vistierului Caţica. I.P. Liprandi, ofiţer al poliţiei ţariste secrete, vorbeşte despre întrunirile masonice care aveau loc în casa lui Mihalachi Caţaki, într-un jurnal de epocă.

Loja masonică era organizată în casa lui Caţâki, ocupată de doctorul de divizie Schuler (alsacian, luat prizonier în 1812 la Berezina, dintre chirurgii inferiori ai unui regiment de cavalerie francez). Daca el  sau Puşcin era venerabilul lojei, nu ştiu. În rândurile naivilor atraşi, era un arhimandrit bulgar, Efrem. Casa lui Caţâki era situată în partea de jos a oraşului, nu departe de catedrala veche, în piaţă, unde mereu se îmbulzeau o mulţime de bulgari şi arnăuţi, care au observat că arhimandritul, intrând în curtea împrejmuită cu grilaj, a trimis caleaşca acasă, ceea ce au făcut şi alţii, contrar obiceiurilor existente. Acest fapt a atras curioşii lângă grilajul curţii cu atât mai mult, căci în popor circula zvonul, că în această casă are loc „judeţul diavolesc”. Când au văzut că uşa casei lungi cu un etaj s-a deschis şi printre cei care ieşeau era şi arhimandritul cu ochii legaţi, condus sub braţ de doi inşi, care coborând cele trei-patru trepte ale pridvorului, au şi intrat în subsol, uşile căruia s-au zăvorât, bulgarii şi-au închipuit că pe arhimandritul lor îl paşte primejdia. Aţâţaţi pe lângă asta şi de arnăuţi, care pe atunci erau o mulţime din rândurile eteriştilor fugiţi, bulgarii s-au repezit cu gloata la uşile subsolului (arnăuţii nu s-au mişcat din loc); au spart uşile şi peste un sfert de oră l-au scos cu triumf pe arhimandritul salvat, în viziunea lor, căruia care mai de care îi cerea chiar acolo binecuvântare. Aceasta s-a petrecut până la apusul soarelui şi seara tot oraşul ştia de cele întâmplate. Se istoriseau multe poveşti care i-au dăunat lui Puşcin. E inutil să mai dăm detalii. Puşkin ştia printre primii, căci s-a întâmplat a fi acasă, când lui Inzov i-au raportat cele întâmplate.”

La sfârşitul anului 2021, guvernul ţarist a interzis activitatea masoneriei. Motivul principal că avea tangenţe cu mişcarea decembristă. Iar Loja „Ovidius-25” a continuat să activeze în secret.

La 9 iunie 2007, a avut loc redeschiderea și consacrarea Lojii ”Ovidius-025”

Continuarea masoneriei la Chişinău

Omul de afaceri Anatol Vidraşcu nu doar că cumpărat şi a restaurat casa care a găzduit prima organizaţie masonică din Chişinău. În 1997, a fost unul dintre cei trei fondatori ai primei loji masonice din Republica Moldova.

Anatol Vidraşcu/ Swursa foto: moldpres.md

Aceasta se numea iniţial "Alianţa" şi care a fost creată cu suportul masonilor din Italia. Marele maestru al lojei era un fost poliţist, Anatolie Coman.

"Atunci când se întruneau, era numai ritualul propriu zis şi după aceea, se lua masa şi în cadrul acestei mese erau anumite discuţii. Care nu mai erau legate deja de problemele lojei masonice", relata anterior într-un interviu  Anatol Vidraşcu.

În 1999 Loja "Alianţa" devine Marea Lojă a Moldovei. Iar în 2005, Marele maestru a fost ales Iurie Sedleţchi, fost decan al facultăţii de drept de la Universitatea de stat, ulterior proprietarul şi rectorul Universităţii de Studii Europene. Acum, Marele maestru al Lojei este fostul judecător al Curţii Constituţionale, Aurel Băieşu, doctor în drept.

Aurel Băieşu/ Sursa foto: CC

În 2008, a avut loc scindarea masoneriei din Republica Moldova. Câţiva membri au anunţat public separarea şi crearea unei noi organizaţii - Marea Lojă Naţională a Moldovei, în frunte cu omul de afaceri Victor Madan.

"Sunt jurişti, sunt medici. Sunt foarte mulţi jurişti. Sunt persoane care lucrează la stat, directori, vicedirectori, sunt şefi de anumite structuri", a dezvăluit Iurie Ambros, marele secrerat al Marei Loji Naţionale a Moldovei.