Șorțul și Sabia. Rolul masoneriei în Revoluția Americană și miturile fondatoare
- Dan Andronic
- 4 iulie 2026, 12:25
George Washington a făcut parte din primele loji masonice (1731). sursa: Congresul SUA
Rolul masoneriei în evenimentele din 1770-1776 merită o atenție aparte. Ziua de 4 iulie 1776 a rămas în istoria universală ca momentul în care cele 13 colonii americane au ales să rupă definitiv legăturile cu Coroana britanică.
Însă dincolo de argumentele economice și de textul iluminist redactat de Thomas Jefferson, un fir invizibil, dar puternic, pare să fi legat elitele care au orchestrat această ruptură: spiritul masoneriei.
De-a lungul timpului, implicarea lojilor masonice în nașterea Statelor Unite ale Americii a fost subiectul unor teorii ale conspirației și al unor minimalizări istorice.
Analiza documentelor de arhivă relevă însă o realitate nuanțată: Masoneria nu a complotat în secret pentru dărâmarea imperiului, dar a oferit infrastructura filosofică, rețeaua de încredere și liderii militari esențiali pentru succesul Revoluției.

George Washington, cu șorț masonic, semnând inaugurarea ca președinte al SUA. sursa: Britannica
Lojile masoneriei ca spații de siguranță
În secolul al XVIII-lea, lojile masonice din colonii operau sub recunoașterea primită în mare parte de la Marea Lojă a Angliei sau a Scoției. Cu toate acestea, pe măsură ce tensiunile cu Londra au crescut, aceste spații au devenit unele dintre puținele locuri unde bărbați din clase sociale diferite, comercianți, avocați, medici și militari, se puteau întâlni sub jurământul secretului.
Conform istoricului Steven C. Bullock în lucrarea sa de referință “Revolutionary Brotherhood: Freemasonry and the Transformation of the American Social Order, 1730-1840”, Masoneria a oferit o „limbă comună” și un set de valori bazate pe meritocrație și fraternitate, într-o perioadă în care societatea colonială era profund fragmentată.
Unul dintre cele mai faimoase episoade asociate mișcării masonice este Partida de Ceai de la Boston, 1773. Istoricii au demonstrat că mulți dintre membrii grupării Sons of Liberty (Fiii Libertății), care s-au deghizat în indigeni și au aruncat ceaiul britanic în port, erau membri ai Lojii St. Andrew din Boston. O lojă din care făceau parte figuri importante precum Paul Revere și Joseph Warren.
Registrul lojii din acea seară menționează succint că ședința s-a amânat din cauza numărului mic de membri prezenți.
Părinții Fondatori și legătura cu Echerul și Compasul
Numărul exact al semnatarilor Declarației de Independență care au fost masoni a fost adesea exagerat de legende. În realitate, din cei 56 de semnatari ai Declarației, doar 9 au fost identificați cu certitudine ca masoni prin documente de lojă, printre care Benjamin Franklin și John Hancock. Dintre semnatarii Constituției SUA (1787), numărul lor a fost de 13 din 39.
Cu toate acestea, greutatea specifică a numelor masonilor a fost uriașă!
John Hancock, din cadrul Lojii St. Andrew din Boston;
Joseph Hewes, care a fost înregistrat ca vizitator masonic al Lojii Unanimity Nr. 7, Edenton, Carolina de Nord, în decembrie 1776;
William Hooper, din cadrul Lojii Hanover, Masonborough, Carolina de Nord;
Robert Treat Paine, prezent la Marea Lojă din Roxbury, Massachusetts, în iunie 1759;
Richard Stockton, Maestru fondator al Lojii St. John’s, Princeton, Massachusetts în 1765;
George Walton, din cadrul Lojii Solomon’s Nr. 1, Savannah, Georgia;
William Whipple, din cadrul Lojii St. John’s, Portsmouth, New Hampshire.
La care se adaugă...
Oameni care au modelat istoria SUA
George Washington. Inițiat în Loja din Fredericksburg, Virginia, în 1752, Washington a fost un mason devotat pe tot parcursul vieții.
În timpul Războiului de Independență, el a încurajat activ înființarea de „loji militare mobile” în cadrul Armatei Continentale pentru a menține moralul și coeziunea ofițerilor. La inaugurarea sa ca președinte (1789), el a depus jurământul pe Biblia Lojii St. John’s nr. 1 din New York, purtând șorțul masonic brodat de marchiza de Lafayette.

George Washington a făcut parte din primele loji masonice (1731). sursa: Congresul SUA
Benjamin Franklin. Franklin a fost una dintre cele mai strălucite minți ale masoneriei americane, devenind Mare Maestru al Pennsylvaniei în 1734 și editând prima carte masonică tipărită în America. Cunoscută ca Constituțiile lui Anderson.
Rolul său a fost crucial la Paris, unde, ca ambasador, s-a afiliat faimoasei loji Les Neuf Sœurs (Cele Nouă Surori). Prin această rețea masonică franceză, Franklin a obținut sprijinul militar și financiar vital al Franței pentru coloniile americane.

Benjamin Franklin, Sursa foto: Britannica
Mitul conspirației versus realitatea istorică
Istoricul Gordon S. Wood, laureat al Premiului Pulitzer, explică că idealurile masonice din acea epocă, iluminismul, toleranța religioasă, autoguvernarea și raționalismul, erau practic identice cu principiile pe care s-a clădit Republica Americană.
Totuși, Masoneria nu a acționat ca un bloc politic unitar. În mod paradoxal, războiul a împărțit lojile: mulți masoni au rămas loialiști, de partea Regelui George al III-lea, în timp ce alții au fost revoluționari.
Mărturiile istorice arată că, în ciuda violenței de pe câmpul de luptă, codul masonic de ajutor reciproc a funcționat adesea, existând cazuri documentate în care ofițeri răniți sau capturați, atât britanici, cât și americani, au fost tratați cu indulgență de inamici după ce s-au recunoscut ca „frați”.
O matrice a Noii Ordini
Rolul masoneriei în Revoluția Americană nu a fost acela de a inventa o revoltă în camere secrete, ci de a funcționa ca o matrice culturală și socială.
Mișcarea masonică a oferit un model de organizare democratică, un spațiu de dezbatere iluministă și o rețea de solidaritate de care o armată de voluntari avea nevoie disperată pentru a învinge cel mai mare imperiu al lumii.

Dolar SUA sursa: dreamstime
Simbolurile masonice prezente pe Marele Sigiliu al SUA sau pe bancnota de un dolar, ochiul providenței, piramida, rămân mărturii vizuale ale unei epoci în care elitele politice credeau că arhitectura unei națiuni libere se construiește cu instrumentele rațiunii și ale fraternității.