Carol I, suveranul care și-a dorit promovarea imaginii României

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Carol I avea la bază studii de istoria artei și de artă militară atunci când  a decis să vină în România ca prinț-domnitor în 1866. În 1864, luptase contra Danemarcei în luptele pentru unificarea Germaniei. Astfel, în perioada 1867-1913, România a fost prezentă la numeroase expoziții universale.

Carol I și expozițiile perioadei 1867-1900

Carol I l-a însărcinat pe Alexandru Odobescu să fie comisarul general al României la Expoziția Universală de la Paris.  Ambroise Braudy a proiectat pavilionul românesc. Acesta a fost inspirat de Catedrala de la Curtea de Argeș. România a participat cu produse tradiționale țărănești și de mică meșteșugărie.

În 1889, se aniversa centenarul Revoluției Franceze. Regele Carol I i-a dat însărcinarea Prințului George Bibescu. Arhitectul Ion Mincu a creat un restaurant și un centru de degustare a vinului, drept pavilioane ale României. Restaurantul semăna cu o cabană iar pavilionul pentru vin era construit din trunchiuri de brad iar acoperișul din paie.

Regele Carol I l-a desemnat în 1900, la Paris, pe Dimitrie Ollanescu să fie comisarul din partea României. De data asta, au fost patru pavilioane. Jean Camille Formige și Petre Antonescu au fost arhitecții principali.  Erau un pavilion central, un restaurant, un pavilion dedicat tutunului românesc. Noutatea absolută era tema extracției de petrol, reprezentată în cel de al patrulea pavilion.

Carol I și expozițiile debutului de secol XX

România în timpul domniei lui Carol I a mai fost prezentă la două expoziții, de data asta, organizate în Belgia, la Liege și la Gand. În 1905, la Liege, Eugen Mavrodi, comisarul României a beneficiat de aportul arhitectului Grigore Cerchez. S-a optat pentru un singur pavilion ca o casă boierească semi-îngropată. La parter, era un restaurant, la etaj, o expoziție despre producția meșteșugărească și extracția petrolieră.

În 1913, la Gand, Carol I i-a încredințat organizarea lui C.V. Correni. Pavilionul românesc a fost dedicat unui număr de 55 producători din România care au expus pe o suprafață de 338 mp.

România devenea cunoscută în lume

Primele expoziții internaționale din Franța și Belgia au fost folosite de România pentru a se promova. Experiența, cultura și disponibilitatea regelui Carol I au făcut ca România să aibă o bună imagine.

Se observă faptul că s-a optat pentru cei mai buni comisari de expoziție. De asemenea, pavilioanele inspirate de arta și arhitectura românească au fost realizate de arhitecți celebri, români și francezi.