Canicula a făcut mai multe victime decât accidentele rutiere. Unde s-au înregistrat cele mai multe decese

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Canicula a fost asociată cu aproape 2.900 de decese în România, într-un interval de numai patru luni. Estimarea apare în raportul realizat de InfoClima și Consiliul Consultativ pentru Știință și Schimbări Climatice. Potrivit documentului, numărul deceselor atribuite statistic temperaturilor ridicate este cuprins între 2.534 și 3.199, pentru un interval de încredere de 95%.

Datele indică faptul că aproximativ unul din 26 de decese înregistrate în perioada analizată poate fi asociat temperaturilor care au depășit nivelul local de confort termic.

Prin comparație, în accidentele rutiere din România au murit aproximativ 1.300 de persoane pe parcursul întregului an 2025, conform datelor preliminare ale Comisiei Europene. Rata a fost de 68 de victime la un milion de locuitori.

Canicula a făcut mai multe victime decât accidentele rutiere

Cercetătorii au identificat diferențe importante între perioadele analizate. Cele mai multe decese cauzate de canicula au fost concentrate în câteva săptămâni.

Cum au devorat bolșevicii partidele de stânga din România. Document CIA

Funcții ascunse pe telefon. Opțiunile utile pe care majoritatea utilizatorilor le ignoră

Cel mai grav episod a fost cel din săptămâna începută pe 21 iulie 2025, când canicula ar fi produs aproximativ 794 de decese. Acestea au reprezentat mai mult de un sfert din totalul estimat pentru intervalul iunie-septembrie.

Alte două perioade cu mortalitate ridicată au fost săptămânile începute pe 23 și 30 iunie. Fiecare dintre acestea a fost asociată cu aproximativ 350 de decese. Cercetătorii au identificat creșteri ale mortalității și la începutul, respectiv la mijlocul lunii august. Conform raportului, 61% dintre decesele atribuite căldurii s-au concentrat în cele mai calde 5% dintre zile.

Autorii consideră că anticiparea valurilor de căldură ar permite aplicarea unor măsuri de protecție înainte ca temperaturile să ajungă la valori periculoase.

Persoanele de peste 75 de ani, cele mai afectate

Vârsta a reprezentat unul dintre principalii factori de risc identificați în studiu.

Aproximativ două treimi dintre decesele estimate au fost înregistrate în rândul persoanelor care aveau cel puțin 75 de ani. Această categorie reprezintă aproximativ 8% din populația României. Potrivit cercetătorilor, riscul de deces asociat căldurii a fost de 21 de ori mai ridicat în cazul persoanelor de peste 75 de ani, comparativ cu restul populației.

În această categorie de vârstă au fost estimate 1.173 de decese în rândul femeilor și 897 în rândul bărbaților. Cu toate că numărul femeilor afectate a fost mai mare, bărbații vârstnici au înregistrat o rată mai ridicată a mortalității.

Mai exact, în cazul bărbaților au fost estimate 1.598 de decese la un milion de locuitori, față de 1.164 la un milion în cazul femeilor. Diferența dintre numărul deceselor și rata mortalității este explicată și prin structura demografică, deoarece în România sunt considerabil mai multe femei decât bărbați care au depășit vârsta de 75 de ani.

Caniculă. sursa foto: AI

Județele din România în care canicula a avut cel mai mare impact

Raportul indică diferențe considerabile între județele țării. Cele mai ridicate rate ale mortalității asociate temperaturilor extreme au fost estimate în sudul și sud-estul României.

Decese estimate la un milion de locuitori, iunie–septembrie 2025

Teleorman a înregistrat cea mai mare rată estimată, de 490 de decese la un milion de locuitori, de peste 27 de ori mai mare decât în Bistrița-Năsăud. La nivel regional, în județele din sud și sud-est au fost estimate 239 de decese la un milion de locuitori, comparativ cu 58 în centrul și nordul țării.

Cercetătorii explică aceste diferențe și prin adaptarea populației la condițiile climatice locale. Temperatura la care mortalitatea atinge nivelul minim diferă de la un județ la altul. În Suceava, pragul estimat este de 18,4 grade Celsius, în timp ce în Teleorman ajunge la 23,4 grade Celsius.

De ce nu sunt înregistrate oficial decesele provocate de căldură

Cele 2.879 de decese nu reprezintă cazuri în care medicii au stabilit individual că temperatura ridicată a fost cauza directă a morții. Numărul rezultă dintr-o analiză epidemiologică realizată pe baza datelor privind mortalitatea raportate la Eurostat și a informațiilor meteorologice din ERA5-Land.

Cercetătorii au analizat legătura dintre temperaturile zilnice și decesele înregistrate în fiecare județ. Pentru fiecare zonă a fost identificat nivelul temperaturii la care mortalitatea este cea mai redusă. Ulterior, modelul statistic a estimat câte decese ar fi putut fi evitate dacă temperaturile nu ar fi depășit acel prag.

Au fost luate în calcul și situațiile în care efectele expunerii la căldură apar după mai multe zile.

În unele cazuri, temperaturile extreme pot agrava boli deja existente, fără ca expunerea la căldură să fie trecută separat în documentele medicale. Din acest motiv, numărul deceselor atribuite statistic caniculei poate depăși considerabil bilanțul cazurilor înregistrate oficial cu această cauză.

România nu are un plan național complet pentru caniculă și sănătate

Raportul analizează și măsurile disponibile pentru protejarea populației în perioadele cu temperaturi extreme. România are, din 2007, un plan interministerial pentru gestionarea efectelor caniculei, prin structurile responsabile de situațiile de urgență. Cu toate acestea, potrivit cercetătorilor, țara nu dispune de un plan național complet pentru caniculă și sănătate, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Un asemenea document ar trebui să prevadă monitorizarea mortalității, identificarea persoanelor vulnerabile și evaluarea rezultatelor măsurilor de protecție.

OMS recomandă dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie, colaborarea dintre autoritățile sanitare și sociale, protejarea vârstnicilor și adaptarea clădirilor și localităților la temperaturile ridicate. În iunie 2026, organizația a publicat o nouă ediție a ghidului european privind măsurile de protecție a sănătății în perioadele de caniculă. Documentul cuprinde opt componente pentru prevenirea și gestionarea riscurilor.

La nivel european, aproximativ 63.000 de decese au fost asociate căldurii în 2024, potrivit estimărilor prezentate de OMS. Pentru România, autorii raportului recomandă ca măsurile de protecție să se concentreze asupra persoanelor în vârstă, în special a celor care locuiesc singure, dar și asupra județelor din sud și sud-est, unde au fost identificate cele mai ridicate riscuri.