Populația României continuă să scadă. Ce faci când ai un părinte singur și locuiești departe?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Japonia a depășit recent un prag psihologic greu de ignorat: numărul cetățenilor săi a scăzut sub 120 de milioane pentru prima dată din 1984 încoace, iar vârsta medie a populației a ajuns la aproape 50 de ani. Același trend pare să se regăsească și în România. Datele recente transmise de Eurostat confirmă o realitate pe care mulți o percepeau deja: 1 din 5 persoane din România are peste 65 de ani. Mai mult, vârsta medie de la noi a crescut cu 8,4 ani în ultimele 2 decenii, fiind cel mai rapid ritm de îmbătrânire la nivelul Uniunii Europene.

Populația României continuă să scadă

Țări precum Italia, Portugalia sau Bulgaria au trecut deja de pragul de 23-24% populație vârstnică. România prinde din urmă aceste cifre într-un ritm accelerat. Diferența este că sistemele de asistență socială din Vest dispun de o infrastructură publică de îngrijire la domiciliu, în timp ce la noi sprijinul pică aproape exclusiv pe umerii familiei.

Generația noastră a plecat. Unii s-au mutat în alte orașe, alții au plecat din țară în căutarea un trai mai bun. În urmă rămân însă părinții, care refuză cu încăpățânare să devină o povară sau să lase pe cineva să le dirijeze viața și programul. Și atunci când numai unul dintre cei doi rămâne în viață, nu știm cum să facem să ne asigurăm că este bine. Să-l agasăm zilnic cu telefoane nu este o soluție, deoarece verificările obsesive distrug relația. Așa că menținerea unui echilibru sănătos a devenit o preocupare reală pentru foarte mulți români.

Populația îmbătrânește, dar există soluții

În ultimii ani, s-au dezvoltat numeroase soluții tehnologice în acest sens, însă cele mai multe dintre acestea au eșuat; deși funcționează din punct de vedere tehnic, bătrânii le refuză, pentru că le percep ca fiind o formă excesivă de control. Și aici vorbim de brățări inteligente care piuie la fiecare variație de puls, camere cu vedere nocturnă sau abonamente scumpe la dispecerate de pază.

Nu asta caută cineva care vrea doar liniște și pace. Bătrânețea este o etapă a vieții în care intimitatea contează la fel de mult ca siguranța. Metodele care funcționează cu adevărat sunt cele care lasă omul să-și trăiască ziua exact așa cum își dorește.

Foto: https://unsplash.com/photos/two-people-walking-on-city-street-Oj2b6Zr2-Wg

Aplicația Parents Are Ok oferă o soluție de monitorizare non-intruzivă: dacă ecranul părintelui nu este deblocat sau telefonul nu e mișcat timp de 8 ore (timpul poate fi schimbat), aparținătorii primesc o alertă. Intimitatea este în totalitate respectată: nu se poate accesa camera, microfonul, mesajele și nimic altceva. Aplicația măsoară numai utilizarea firească a telefonului și creează o plasă de siguranță invizibilă.

Forme de monitorizare

Monitorizarea pasivă funcționează tocmai pentru că majoritatea vârstnicilor resping ideea de a fi supravegheați. Un senzor de mișcare lipit pe perete sau o brățară cu buton de panică pe care uită să o încarce creează frustrare. Sentimentul că ești monitorizat ca într-un spital taie direct din demnitate. În plus, copiii adulți ajung adesea să dezvolte o anxietate obositoare.

Suni la ora două ziua și nu răspunde. Începe panica: Era la magazin? Dormea? A căzut în baie? De cele mai multe ori, se întâmplă să-și fi făcut de treabă prin grădină sau să fi uitat telefonul pe silențios în bucătărie.

O casă în care un om în vârstă locuiește singur are propriul ei ritm. Se aprinde o lumină dimineața, se face un ceai, se mișcă un telefon de pe noptieră pe masă. Când acest ritm se rupe, fără zgomot, timpul de reacție al celor din jur devine critic. În lipsa oricărei forme de monitorizare, o simplă căzătură poate conduce la o adevărată tragedie.