Candidații Burduja și Firea la PMB își iau înapoi electoratele și încep lupta pentru București
- Georgiana Dragomir
- 23 aprilie 2024, 14:27
Decizia PNL și PSD de a merge separat în campania pentru fotoliul de primar general al Capitalei este motivată de dorința de a maximiza șansele Alianței în alegeri. Având propriul candidat în cursă, principalele formațiuni de dreapta și de stânga opresc ascensiunea “falșilor exponenți ai dreptei și stângii, Nicușor Dan și Cristian Popescu Piedone”, au declarat surse politice, pentru EvZ.
Candidații Burduja și Firea la PMB își iau înapoi electoratele și încep lupta pentru București
Gabriela Firea și Sebastian Burduja își vor concentra campania electorală pe prezentarea celor mai bune soluții pentru bucureșteni, fără atacuri reciproce, așa cum au stabilit în partid.
Revenirea în joc a celor doi lideri de filiale de la București va readuce electoratul tradițional la matcă. De altfel, electoratele celor două partide au optat pentru candidaturi separate și decizia de marți seara nu face decât să răspundă unor așteptări interne care vor motiva suplimentar activul de partid.
Ambii candidați sunt foarte cunoscuți bucureștenilor, care vor avea în acest fel șansa unor soluții electorale clare, fără riscuri. Ne amintim că, Sebastian Burduja a prezentat în urmă cu puțin timp un program pentru București, pe care l-a și pus la dispoziția lui Cătălin Cîrstoiu. PNL va merge în campanie cu acest set de soluții pentru București și pentru Primăria Generală.
PSD și PNL mizează pe candidaturi separate
Prin urmare, în cazul Bucureștiului pe 9 iunie PSD și PNL mizează pe candidaturi separate pentru funcția deedil general și pentru Consiliul General, și în continuare pe candidaturi comune pentru funcțiile de primari de sectoare și consilii locale.
Conform celui mai recent sondaj, realizat de INSCOP, în perioada martie-aprilie, Alianţa PSD-PNL ar fi votată de 46,6% români la alegerile europarlamentare Pe locul al doilea s-ar clasa AUR, cu 16,7%, iar Alianţa Dreapta Unită ar obține 13,8% din voturile românilor cu drept de vot.
Marja de eroare este ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.