Când începe postul Crăciunului. Ce se face de Lăsatul secului și care sunt zilele cu dezlegare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Postul Crăciunului începe duminică, 15 noiembrie 2026, și durează până joi, 24 decembrie, inclusiv. În această perioadă de 40 de zile, credincioșii ortodocși renunță la alimentele de origine animală, potrivit rânduielilor bisericești. Calendarul pentru acest an cuprinde 14 zile cu dezlegare la pește, iar prima dintre acestea coincide cu o sărbătoare importantă dedicată Maicii Domnului.

Postul Crăciunului, numit și Postul Nașterii Domnului, este precedat de Lăsatul secului, pe 14 noiembrie. Aceasta este ultima zi înainte de post în care credincioșii care respectă rânduiala alimentară pot consuma carne, ouă și produse lactate. Pe lângă restricțiile alimentare, Biserica îi îndeamnă pe credincioși să participe la slujbe, să se roage, să îi sprijine pe cei aflați în dificultate și să încerce să se împace cu persoanele cu care au avut neînțelegeri.

Postul Crăciunului 2026. De ce durează 40 de zile

Postul Nașterii Domnului face parte dintre cele patru mari perioade de post din calendarul ortodox. Acesta este dedicat pregătirii credincioșilor pentru sărbătoarea Nașterii Mântuitorului.

Durata de 40 de zile are o semnificație religioasă, fiind asociată cu postul ținut de Moise pe Muntele Sinai, înainte de primirea Tablelor Legii. În tradiția creștină, perioada reprezintă pregătirea spirituală pentru venirea lui Iisus Hristos.

Poți avea două contracte de muncă simultan? Ce spune legea și ce obligații ai

De la ce distanță te poate prinde radarul Poliției Rutiere. Detaliul pe care mulți șoferi nu îl cunosc

La începuturile creștinismului, durata acestui post nu era identică în toate comunitățile. Unele persoane posteau doar câteva zile, în timp ce altele respectau restricțiile alimentare timp de aproximativ șase săptămâni.

Uniformizarea duratei la 40 de zile a avut loc în anul 1166, în urma unui sinod organizat la Constantinopol. Comparativ cu Postul Paștelui, Postul Crăciunului este considerat mai permisiv în privința alimentației, deoarece calendarul bisericesc prevede mai multe dezlegări la pește.

Ce alimente sunt permise în Postul Crăciunului

Credincioșii care urmează regulile alimentare ale postului nu consumă carne, lapte, brânzeturi, ouă sau preparate care conțin aceste ingrediente.

Mesele sunt alcătuite, în principal, din legume, fructe, cereale și leguminoase. Printre alimentele folosite frecvent se numără cartofii, fasolea, lintea, mazărea, ciupercile, nucile și semințele.

Există și zile pentru care rânduielile bisericești stabilesc restricții privind consumul de ulei și vin. În alte zile, calendarul permite aceste alimente sau consumul de pește.

Dincolo de alimentație, învățătura ortodoxă pune accent pe rugăciune, iertare și ajutorarea celorlalți. Respectarea postului presupune, astfel, și o schimbare a comportamentului, nu doar a meniului zilnic.

Zilele cu dezlegare la pește în Postul Crăciunului 2026

Potrivit calendarului publicat de Basilica.ro, agenția de știri a Patriarhiei Române, în Postul Crăciunului din 2026 sunt 14 zile cu dezlegare la pește.

În luna noiembrie, acestea sunt:

• 21 noiembrie

• 22 noiembrie

• 23 noiembrie

• 28 noiembrie

• 29 noiembrie

• 30 noiembrie

În luna decembrie, credincioșii pot consuma pește în următoarele zile:

• 1 decembrie

• 3 decembrie

• 5 decembrie

• 6 decembrie

• 7 decembrie

• 12 decembrie

• 13 decembrie

• 19 decembrie

Prima dezlegare, pe 21 noiembrie, este în ziua sărbătorii Intrării Maicii Domnului în Biserică. Potrivit tradiției creștine, aceasta amintește de aducerea Fecioarei Maria la Templul din Ierusalim de către părinții săi.

Alte sărbători importante care au loc în timpul postului sunt Sfântul Apostol Andrei, pe 30 noiembrie, și Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie. Ambele zile au dezlegare la pește.

Sursă foto: Freepik

Tradiții de Lăsatul secului. Ce obiceiuri respectă românii

În tradiția populară românească, intrarea în Postul Crăciunului este marcată de întâlniri în familie și de obiceiuri transmise din generație în generație.

În unele localități, rudele și vecinii se reunesc de Lăsatul secului pentru ultima masă înainte de începerea restricțiilor alimentare. Gospodinele pregătesc mâncăruri tradiționale, iar membrii familiei obișnuiesc să își ceară iertare pentru neînțelegerile și supărările acumulate în timpul anului. Potrivit credințelor populare, începutul postului este un moment potrivit pentru încheierea certurilor și restabilirea relațiilor cu persoanele apropiate.

Unele tradiții sunt legate de gospodărie și de protejarea recoltelor. În anumite zone ale țării, resturile alimentare rămase după masa de Lăsatul secului sunt date păsărilor, în speranța că acestea nu vor distruge culturile în anul următor.

Un alt obicei popular presupune întoarcerea vaselor cu gura în jos, gest despre care se credea că poate ține necazurile departe de gospodărie.

Șezătorile și pregătirile pentru colindat

În perioada Postului Crăciunului, comunitățile rurale păstrează și tradiția șezătorilor, întâlniri în cadrul cărora oamenii desfășoară diferite activități gospodărești.

În unele sate, participanții curăță porumb, aleg fasole, torc lână sau cos, în timp ce povestesc și cântă. Șezătorile reprezintă și o ocazie de socializare pentru tineri. Tot în această perioadă sunt pregătite colindele care vor fi cântate în apropierea Crăciunului.

Copiii și tinerii repetă cântecele tradiționale învățate de la părinți și bunici, dar pot învăța și colinde noi.

În Ajunul Crăciunului, cetele de colindători merg din casă în casă pentru a vesti Nașterea Domnului, potrivit obiceiului păstrat în numeroase localități din România.

Ce se întâmplă în ultima zi din Postul Crăciunului

Postul se încheie pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului, zi pentru care tradiția ortodoxă prevede o rânduială alimentară mai strictă. Unii credincioși obișnuiesc să nu mănânce până după-amiaza sau până la apariția primei stele pe cer, simbol asociat Stelei de la Betleem.

Tot în apropierea sărbătorii Nașterii Domnului are loc mersul preotului cu icoana la casele credincioșilor.

Însoțit de cântărețul bisericesc, preotul vizitează familiile pentru a vesti apropierea Crăciunului. Gazdele îl primesc și se închină la icoana care înfățișează Nașterea Domnului.

Obiceiul are origini vechi în tradiția creștină și continuă să fie respectat atât în mediul rural, cât și în orașe.

În unele sate, vizitele sunt organizate chiar în Ajun, în timp ce în localitățile cu un număr mare de credincioși, preoții încep să meargă cu icoana cu aproximativ o săptămână înainte de Crăciun.