Chiar dacă distribuirea cardului de sănătate a început, iar în dosarul electronic al pacienților au fost încărcate datele a milioane de români în ultimele patru luni, șansele ca acestea să devină funcționale de la începutul anului viitor sunt mici. La ambele sisteme informatice mai sunt încă multe lucruri de lămurit.

Dosarul electronic de asigurat este programat să fie testat în paralel cu multașteptatul card electronic de sănătate, iar din martie 2015 să devină funcționale. Pentru ca medicii să completeze dosarul electronic se pregătesc norme care să îi oblige să înregistreze datele pacienților. Pentru ambele sisteme informatice care ar trebui să elimine fraudele există încă hibe.

Pacienții, puși să reclame fraudele

Unul din punctele care ar putea compromite scopul pentru care a fost gândit acest sistem vizează faptul că doar pacienții pot vedea dacă s-au prescris rețete, investigații sau diverse alte acte medicale în fals pe numele său. „Așa a fost gândit acest sistem. Nici CNAS nu poate să vadă datele din dosar”, a explicat ieri Alexandru Mohora, reprezentantul firmei care a pus la punct dosarul electronic, la o dezbatere despre informatizarea sănătății. Analiștii nu văd însă cu ochi buni această regulă. „Din experiența de până acum, rata de sesizare din partea populației și de corecție este extrem de mică. Ar însemna ca oamenii să umble pe la ghișee să reclame. Măcar ar trebui gândit un portal pentru reclamații. Dacă este «scăpat» acest aspect, să nu fie și o tendință de a diminua la maximum orice fel de control interior”, comentează Adina Geană, fost șef al Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București.

Analizele de la laboratoare nu se înregistrează automat în dosarul pacientului

Doar investigațiile care se fac în spitale vor intra pe loc în dosarul electronic, nu și cele care sunt eliberate în laboratoarele din ambulatoriu. „Sunt câteva componente care nu au fost prevăzute în acest proiect: deschiderea către dispozitive de telefonie mobilă (n.r. - să poată fi accesat dosarul de pe telefon sau tabletă), laboratoarele, comunicarea cu ambulanțele. Poate le vom dezvolta pe viitor”, a mai explicat reprezentantul firmei care a realizat dosarul electronic. Cei care ar trebui să înregistreze analizele sunt medicii de familie. „Aici le dăm dreptate și doctorilor de familie. Laboratoarele private au aplicații care ar fi permis migrarea ușoară a datelor către dosarul electronic. Ce rost mai are să pui medicul să le încarce?”, mai comentează Adina Geană.

Data de intrare în vigoare, greu de respectat

Planurile oficialilor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate sunt ca din martie 2015 cardul de sănătate să intre în vigoare, după trei luni în care să funcționeze în paralel cu sistemul actual. „Estimăm ca distribuirea cardului național de sănătate să se încheie în noiembrie. După distribuirea cardului, va urma o perioadă în care vor rula în paralel cele două sisteme, pentru ca atât asiguraţii, cât şi furnizorii de servicii să se acomodeze cu această soluţie informatică şi pentru a depista şi remedia eventualele probleme. Această perioadă de probă am estimat-o la trei luni, poate fi mai mare sau mai mică”, a spus, ieri, preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea.

În acest moment, cardurile sunt în curs de distribuire prin Poștă, însă cu siguranță vor fi persoane care nu vor fi găsite la domiciliu și vor fi nevoite să își caute actul la casele județene de asigurări de care aparțin. „După teoretica distribuire alte trei luni trebuie alocate reglării disfuncționalităților de la distribuire. Apoi este nevoie de o perioadă de pilotaj de șase luni de la data în care declari că poșta și-a făcut treaba, pentru că altfel o să apară discriminarea între cei care au și nu au card de sănătate”, mai spune Adina Geană.

Sistemele informatice din Sănătate, ținta hackerilor

Nu doar băncile pot fi ținta atacurilor cibernetice , ci și sistemele de sănătate. „Din punctul de vedere al noilor sisteme informatice, certificatele digitale ale medicilor, în baza cărora activează carduri și au acces la sistem, pot fi folosite dacă sunt furate. Apoi, sunt multe dispozitive medicale care nu au fost gândite pentru a fi conectate la internet și care pot fi controlate din afară – defibrilatoare, pompe de insulină, scanere. Însă, cel mai ușor de realizat sunt atacurile prin păcălirea operatorilor umani. Soluția este să învățăm să ne protejăm”, a explicat George Dobrea, certificat în meseria de ethical hacker, care ține cursuri de protecție în fața atacurilor cibernetice în toată lumea. Oficialii CNAS care se ocupă de implementarea sistemelor informatice susțin însă că acestea sunt protejate cu cele mai noi sisteme în domeniu.

Cum vă accesați dosarul și cardul de asigurat

Distribuția cardurilor de sănătate a început de săptămâna trecută prin Poșta Română și e programată să se termine până la finalul lunii noiembrie. Cei care nu vor fi găsiți acasă vor găsi la domiciliu un aviz, cardul fiind lăsat la poștă timp de zece zile. Ulterior, acesta este dus la casa județeană de sănătate și poate fi ridicat de posesor în baza buletinului. Pentru activare, pacientul trebuie să se prezinte la medicul de familie cu acest card, unde va stabili un cod de patru cifre. Dosarul electronic a fost activat în urmă cu patru luni. „Au fost create peste trei milioane de dosare electronice, 4.800 de medici și 72 de spitale din țară fiind conectați. Doar informațiile de urgență – legate de alergii sau grupa sanguină vor fi vizibile. Alte date sunt accesibile doar dacă pacientul își dă acordul”, au mai explicat cei care au creat sistemul. Normele de aplicare ale dosarului vor fi puse în dezbatere publică în curând, a spus directorul adjunct al CNAS, Dan Ursuleanu.