Un proiect vechi de un secol ar putea transforma un oraș din România în port fluvial și ar lega Marea Neagră de Marea Baltică

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Un proiect vechi de peste un secol, care ar putea lega Marea Neagră de Marea Baltică printr-un coridor de transport pe apă, a fost readus în discuție de Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași. Inițiativa presupune amenajarea râului Prut pentru navigație și conectarea acestuia la o rețea de căi navigabile din Europa de Est. Unul dintre obiective este ca Iașiul să ajungă port fluvial, printr-o legătură cu Prutul.

Butnariu susține că proiectul ar putea crea o rută comercială mai scurtă între nordul și sud-estul Europei și ar aduce beneficii economice regiunii Moldovei. El consideră că inițiativa ar trebui susținută la nivel european și transformată într-un proiect strategic pentru estul continentului.

„Este un proiect de importanță europeană geostrategică, geoeconomică. Europa ar avea disponibilitățile investiționale necesare și capacitatea tehnică, problema este ca acest proiect să devină un proiect de țară, un proiect al estului Europei, «East Gate», ca să vorbim în termeni foarte actuali”, a afirmat Paul Butnariu.

O rută navigabilă care ar lega Marea Neagră de Marea Baltică

Propunerea urmărește dezvoltarea unui coridor fluvial care să lege zona Constanța-Galați de portul polonez Gdańsk. În varianta prezentată de Butnariu, traseul ar include râurile Prut, Nistru, San și Vistula și ar traversa România, Republica Moldova, Ucraina și Polonia.

Atacatorul din Cracovia avea arme și muniție în mașină. Prima țintă a fost un tramvai

Portofelul digital, noua identitate a românilor. Ce se întâmplă dacă pierzi telefonul pe care ai toate actele

Pentru realizarea legăturii ar fi necesare și două canale noi: unul între Prut și Nistru, de aproximativ 30 de kilometri, și altul între Nistru și râul San, de circa 51 de kilometri. Sanul se varsă în Vistula, iar aceasta ajunge în Marea Baltică, în apropiere de Gdańsk. Potrivit calculelor prezentate de Ziarul de Iași, traseul fluvial dintre cele două mări ar avea mai puțin de 2.000 de kilometri.

Butnariu a comparat această variantă cu ruta maritimă actuală dintre Suez și Gdańsk, estimată de el la aproximativ 8.000 de kilometri. În calculul său, transportul ar presupune circa 2.000 de kilometri între Suez și Constanța, urmați de alți aproximativ 2.000 de kilometri pe coridorul navigabil către nordul Europei. El susține că această alternativă ar înjumătăți distanța parcursă.

Sursa foto: Ziarul de Iași

Prutul ar putea deveni navigabil pe aproximativ 500 de kilometri

Pentru România, una dintre componentele principale ale inițiativei este amenajarea râului Prut pe o lungime de aproximativ 500 de kilometri. Butnariu consideră că râul oferă condiții favorabile pentru extinderea rețelei de transport fluvial europene.

„Râul Prut este râul din Europa care oferă cele mai bune oportunități din această perspectivă. Nu e suficient doar să modernizăm canalele navigabile din Germania și din Franța, trebuie să venim cu aport de kilometri. Iar Râul Prut nu presupune altceva decât o amenajare de câteva miliarde de euro și vine cu un aport de 500 km navigabili la rețeaua navigabilă a Uniunii Europene”, a afirmat președintele CCI Iași.

Prima etapă ar urma să vizeze sectorul dintre Galați și acumularea Stânca-Costești. Potrivit lui Butnariu, navigația pe această porțiune ar putea deveni posibilă în următorii șapte-opt ani, dacă proiectul va primi susținere și va trece de etapele necesare pregătirii și implementării.

Cum ar putea ajunge Iașiul să aibă port fluvial

Un obiectiv important pentru regiunea Moldovei este conectarea municipiului Iași la viitoarea rețea navigabilă. Planul prezentat de Paul Butnariu presupune folosirea râurilor Bahlui și Jijia pentru realizarea legăturii dintre oraș și Prut. „Deja un canal între Jijia și Bahlui este făcut de pe vremuri”, a amintit acesta.

Ideea unui port în apropierea Iașiului nu este nouă. Un program de amenajare a teritoriului județului, elaborat în 2002, prevedea construirea unui port în zona Cristești-Țuțora, lângă confluența Bahluiului cu Jijia, și a unui alt port la Prisăcani, pe Prut. Documentul lua în calcul regularizarea râurilor și transformarea lor în căi navigabile până la Dunăre. Termenul estimat atunci pentru realizarea porturilor era 2015, însă planul nu a fost pus în aplicare.

O notă de fundamentare privind un coridor multimodal Iași-Galați, publicată în 2024, menționa navigabilitatea Prutului printre componentele propuse. Documentul indica inclusiv un port la Prisăcani și făcea referire la o alocare de 10 milioane de euro în Planul Investițional 2021-2030 pentru demararea proiectării și a studiului de prefezabilitate. Aceste mențiuni documentează existența unor demersuri de planificare, dar nu înseamnă că lucrările pentru întregul coridor au fost aprobate sau finanțate.

Barje de până la 1.000 de tone și beneficii pentru agricultură

Proiectul nu ar presupune exclusiv transportul cu nave de mari dimensiuni. Paul Butnariu a vorbit și despre folosirea barjelor cu o capacitate de 500 până la 1.000 de tone, care ar putea transporta mărfuri pe sectoarele amenajate.

În opinia sa, lucrările ar avea efecte și asupra administrării resurselor de apă. Amenajarea Prutului ar putea contribui la reducerea riscului de inundații, la combaterea efectelor secetei și la extinderea sistemelor de irigații.

„Valea Prutului ar trebui să devină bogăția României în legumicultură”, a spus președintele CCI Iași.

Acesta consideră că dezvoltarea transportului fluvial ar putea susține și legăturile economice cu Republica Moldova și Ucraina, inclusiv în perspectiva reconstrucției teritoriului ucrainean.

Un proiect discutat încă din perioada interbelică

Ideea unei căi navigabile care să lege Marea Neagră de Marea Baltică prin estul Europei datează din anii 1920. Potrivit relatării lui Paul Butnariu, un proiect a fost depus la Legația Polonă în decembrie 1921, iar în 1927 Polonia a elaborat o primă variantă tehnică. Inițiativa nu a fost continuată în contextul izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alte documentări istorice indică faptul că inginerul Ion Popovici, președintele Camerei de Comerț și Industrie Galați, concepuse între 1922 și 1924 un proiect de cale navigabilă, iar România și Polonia au purtat discuții pe această temă în 1926. Planul a fost abandonat în perioada crizei economice din 1929-1933 și ulterior din cauza războiului.

Propunerea a revenit în discuție și în anii 1970. În 1977, România și Uniunea Sovietică ar fi ajuns la un acord de principiu, însă proiectul nu a fost realizat.

Inițiativa presupune cooperare între patru state

Paul Butnariu a prezentat proiectul reprezentanților autorităților regionale și municipale, precum și conducerii Portului Gdańsk, în cadrul unui forum organizat în Polonia. Președintele CCI Iași a susținut că realizarea coridorului ar necesita cooperare între România, Republica Moldova, Ucraina și Polonia.

El a invocat și inițiativa autorităților din Republica Moldova privind curățarea râului Prut și facilitarea navigației cu ambarcațiuni mici pe sectorul dintre Giurgiulești și zona Cahul, pentru care, potrivit afirmațiilor sale, ar fi fost prevăzute 12 milioane de euro din fonduri europene.

„Este un efort mic, dar e nevoie de voință politică pentru a pune în valoare estul României și Republica Moldova”, a declarat Butnariu.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași consideră că dezvoltarea infrastructurii de transport și a conexiunilor cu statele vecine ar putea schimba rolul economic al regiunii.

„Iașul are o oportunitate istorică să devină al treilea pol de dezvoltare al țării, fiind zonă geostrategică și bază de plecare pentru reconstrucția Ucrainei și integrarea Moldovei”, a afirmat Paul Butnariu.