Ministerul Energiei cere renegocierea PNRR și amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune. Ministrul Burduja afirmă că, prin PNRR, România ar trebui să închidă, începând cu 1 ianuarie 2026, încă 1.755 MW din capacitatea termocentralelor pe cărbune, ceea ce nu este realizabil din motive obiective și ar putea duce la o creștere a prețurilor.

Burduja: „Securitatea energetică a României NU este negociabilă”

Ministrul Energiei a declarat că, încă de la începutul mandatului său, a refuzat să accepte închiderea grupurilor pe cărbune, motivând că securitatea energetică a Românie nu este negociabilă.

„Securitatea energetică a României NU este negociabilă. De la începutul mandatului meu, am refuzat să accept închiderea grupurilor pe cărbune, în lipsa unor capacităţi noi echivalente de producţie în bandă. Şi nu am închis niciun MW.

Din contră, am pus în funcţiune grupul Rovinari 5, pe lignit, după ani de blocaje. Prin PNRR, la 1 ianuarie 2026 ar trebui să închidem încă 1.755 MW la nivelul termocentralelor pe cărbune. De peste un an, explic Comisiei Europene că nu putem face asta, din cauze obiective”, a scris Burduja pe Facebook.

Creșterea prețului turbinelor pe gaz, o cauză a încercărilor nereușite

Grupurile pe gaz care ar urma să le înlocuiască pe cele pe cărbune sunt în licitație, după mai multe încercări nereușite, deoarece prețul turbinelor pe gaz a crescut considerabil în ultimii doi ani, spune oficialul.

„Ministerul Energiei insistă pentru renegocierea PNRR şi amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune. Cu aceiaşi bani din PNRR, vom depăşi cu mult ţintele de „verde” — parcuri solare, eoliene şi baterii. La capitolul emisii, ne atingem astfel obiectivul. Mai mult, închiderea termocentralelor pe cărbune ar pune şi mai multă presiune pe preţuri. Între 2009-2022, România a închis peste 7.000 MW grupuri pe cărbune şi gaz — producţie în bandă, cât zece reactoare de la Cernavodă.

Aşa am ajuns să importăm pe intervalele de consum de vârf. Importăm scump şi, culmea, importăm de la ţări care produc în continuare pe cărbune (Serbia, Bulgaria). Care e logica?! Integrarea în Uniunea Europeană este cel mai bun lucru reuşit de România în ultimele decenii. Ne-a pus pe calea dezvoltării (am depăşit cu mult Ungaria şi ajungem din urmă Polonia, lucruri de neînchipuit în 1990)”, a mai spus acesta.

Boloş: Discuţiile cu Comisia Europeană sunt de a amâna scoaterea din funcţiune

Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a declarat, joi, că discuţiile cu Comisia Europeană vizează amânarea închiderii centralelor pe cărbune până când va fi finalizat planul de investiţii destinat să compenseze cei 1.755 de megawaţi produşi de aceste centrale.

Joi, la încheierea ședinței de Guvern, Boloș a fost întrebat despre presiunea oficialilor de la Bruxelles de a închide centralele pe cărbune și despre ce măsuri poate lua România în această privință.

„Raportat la problema scoaterii din funcţiune a capacităţilor energetice pe bază de cărbune este o problemă de interes naţional. Sunt 1.755 de megawaţi, după cum vă poate confirma şi Ministerul Energiei care deţine informaţiile detaliate.

Discuţiile pe care le avem cu Comisia Europeană sunt de a amâna scoaterea din funcţiune, nu de a nu ne respecta angajamentul faţă de Comisie pentru scoaterea din funcţiune a acestor capacităţi energice şi de a amâna până când planul de investiţii care compensează cei 1.755 de megawaţi va fi dus la bun sfârşit. Este vorba de centralele de la Turceni şi Işalniţa şi este o problemă de siguranţă energetică naţională care afectează prin scoaterea din funcţiune a capacităţilor energetice pe bază de cărbune, afectează siguranţa energetică a Românie”, a răspuns acesta.