JORNAL ECONÓMICO (Portugalia). Întrucât anii de cooperare instituțională dintre Bruxelles și Ankara sunt tot mai îndepărtaţi în calendar, dialogul dintre cele două capitale se realizează din ce în ce mai greu în aceste zile.
În cazul Bruxelles-ului, există cel puțin avantajul că această dificultate nu surprinde pe nimeni nepregătit: când în 2016 autoritățile Uniunii Europene au decis să plătească guvernului turc pentru ca acesta să identifice o modalitate de a reține refugiații din războiul din Siria înainte de a ajunge în Balcani, ele știau că "se aleg" cu o enormă durere de cap pe termen lung.
Acest termen tocmai a expirat - cu un nou val de refugiați care încearcă să scape din zonele de graniţă dintre Siria și Turcia, unde guvernul lui Recep Erdogan mai menține un front activ de război și mereu din cauza kurzilor - iar Bruxelles pare să nu aibă habar cum să acționezi de acum înainte.
Uniunea Europeană încearcă să restabilească dialogul cu președintele turc pentru a reduce presiunea migratorie la graniţa greco-turcă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susţinând ideea de a se pune bazele unei strategii pe termen lung pentru a evita noi escaladări. Erdogan s-a aflat ieri la Bruxelles pentru întâlniri cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg - organizație din care Turcia face parte, dar cu care nu are cele mai bune relații - și apoi cu președintele Consiliului European, Charles Michel, pe lângă von der Leyen însăși.
Până ieri seară, nu se știa nimic despre întâlniri, însă, potrivit presei din Europa Centrală, pe agenda sa figura cererea Turciei de sprijin financiar, politic și militar pentru soluționarea problemei. Uniunea recunoaște "efortul mare" al Turciei pe care țara îl depune pentru a primi 3,6 milioane de refugiați din 'primul val' din Siria, dar consideră inacceptabilă "presiunea" actuală la graniţe "din motive politice", conform declaraţiilor președintei Comisiei.
Recomandările noastre
