Liderii din Franța, Germania, Spania şi Italia au susținut , pe o singură voce, pentru o Europă cu mai multe viteze, menită să relanseze proiectul comun după şocul Brexitului sau criza refugiaţilor.

”Unitatea nu înseamnă uniformitate”, a subliniat François Hollande, gazda acestui mini-summit la care au fost invitaţi, la Castelul Versailles, cancelarul german Angela Merkel, premierul spaniol Mariano Rajoy şi cel italian Paolo Gentiloni.

”Acesta este motivul pentru care eu am pledat să existe noi forme de cooperare, pentru noi proiecte, ceea ce numim cooperări diferenţiate”, a explicat el într-o declaraţie comună, înaintea unei cine de lucru.

Astfel, în opinia sa ”câteva ţări” ar putea ”să meargă mai repede” şi ”mai departe în domenii ca apărarea, ca zona euro, prin aprofundarea Uniunii Europene economice şi monetare, ca armonizarea fiscală sau socială, precum şi cultura şi tineretul”.

Este vorba despre ”a merge mai repede şi mai puternic în câteva ţări”, dar ”fără ca altele să fie îndepărtate” şi ”fără ca altele să nu poată să se opună acestui lucru”, a precizat Hollande, citat de News.ro. 

Liderii celor patru ţări cel mai populate din Uniunea Celor 27 (fără Regatul Unit) se vor întâlni cu omologii lor europeni încă de joi, la Bruxelles, într-o nouă etapă înaintea unui summit menit să relanseze proiectul european, pe 25 martie, în capitala italiană. Cei 27 vor marca a 60-a aniversare a Tratatului de la Roma.

Angela Merkel consideră, la rândul ei, că europenii este necesar ”să aibă curajul ca anumite ţări să avanseze mai rapid ca altele”, fără ca ”acest lucru să fie închis celor care sunt în întârziere”. ”Dar trebuie să putem merge înainte”, a insistat ea.

Şeful Guvernului italian şi-a exprimat dorinţa ”unei Uniuni Europene mai integrate”, dar cu ”niveluri de integrare diferite”.

”DILUARE” ŞI ”DISLOCARE”

În ceea ce-l priveşte pe Mariano Rajoy, el a anunţat că ”Spania este dispusă să meargă mai departe în integrare împreună cu toţi cei care vor vrea să o urmeze”.

Aceste planuri riscă însă să se lovească de numeroase incertitudini care apasă asupra Bătrânului Continent prin alegeri prezidenţiale şi legislative în Franţa, aruncată într-o criză politică profundă, dar şi în Olanda, la jumătatea lui martie, sau în Germania, la toamnă.

Într-un lung interviu publicat ca preambul al acestui summit, François Hollande a subliniat că ”necunoaşterea a ceea ce înseamnă UE”, manifestată de preşedintele american Donald Trump, ”obligă” Europa ”să-i demonstreze coeziunea ei politică, greutatea ei economică şi autonomia ei strategică”.

El pleda astfel pentru această Europă cu mai multe viteze, un scenariu de mijloc între cele schiţate de preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker în vederea relansării proiectului european, celelalte mergând de la o simplă piaţă unică la o consolidare consolidată.

”Fără un nou spirit european, UE se va întrepta către o diluare, iar apoi dislocare”, a subliniat François Hollande luni pentru presa europeană.

Şeful statului francez a insistat mai ales asupra Europei Apărării, susceptibilă, în opinia sa, să ”relanseze” proiectul comun.

Situaţia geopolitică creată de alegerea lui Donald Trump, care şi-a multiplicat declaraţiile sfidătoare la adresa UE şi NATO, şi de ambiţiile Rusiei, care intenţionează ”să se afirme ca o putere”, cere acest lucru, a subliniat el.

Italia, care lucrează la foaia de parcurs a summitului de la Roma, dar şi ţările din Benelux s-au raliat acestei idei a unei Europe à la carte, îngrijorate de ascensiunea partidelor antieuropene.

Însă, pentru ca să nu deranjeze pe nimeni şi să evite să apară ca nişte ”influenţatori”, liderii primelor patru economii din zona euro au decis să nu facă vreun anunţ concret la Versailles.