Fostul lider PSD Buzău, medicul Ion Vasile, fost senator şi fost prefect, care timp de aproape două decenii a fost cel mai influent politician buzoian, a încetat din viaţă din cauza unei boli neiertătoare, anunţă cotidianul Opinia.

Ion Vasile s-a născut pe 12 ianuarie 1950, la Blăjani, a urmat Facultatea de Medicină Generală, specialitatea pediatrie, la Institutul de Medicină şi Farmacie din Iaşi, între 1967 şi 1973. Între anii 1977 şi 1980 a efectuat stagii de specializare în chirurgie pediatrică şi alte cinci cursuri de perfecţionare în Bucureşti. După absolvire este medic secundar (rezident în specialitatea chirurgie pediatrică) la Spitalul Clinic de Copii din Bucureşti (1973 – 1980), medic principal de specialitate la Spitalul Judeţean Buzău (1980 – 1989); din 1991, medic primar în specialitatea chirurgie pediatrică. Şi-a continuat activitatea profesională, în paralel cu cea politică, relatează Opinia.

În perioada 1990-2000 a fost senator FSN/PDSR, între anii 2001 şi 2004 a ocupat funcţia de prefect (PDSR/PSD) de Buzău, pentru a reveni în Senat în perioada 2004-2012. A fost ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Ecuador în perioada 1993-1996. A condus organizaţia judeţeană a Frontului Salvării Naţionale/Frontului Democrat al Salvării Naţionale/Partidului Democraţiei Sociale din România/Partidului Social Democrat din 22 decembrie 1989 până în mai 2010, când a demisionat din partid, după care a trecut la Partidul Conservator şi apoi la Uniunea Naţională pentru Progresul României.*

Timp de aproape două decenii, medicul Ion Vasile a fost cel mai influent politician buzoian. Până în 1989, îşi conturase renumele de chirurg pediatru, fapt care i-a înlesnit accesul la rolul de organizator al Frontului Salvării Naţionale; apoi a condus filiala buzoiană a formaţiunilor derivate din acesta: Frontul Democrat al Salvării Naţionale, Partidul Democraţiei Sociale din România şi Partidul Social Democrat.

A fost senator în mandatele 1990-1992, 1992-1993, 1996-2000 şi 2004-2008. Între 1993 şi 1996 a fost ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Ecuador, iar între 2001 şi 2004, a deţinut funcţia de prefect al judeţului Buzău, sub guvernul Adrian Năstase, ultimul fiind poate cel mai strident capitol al vieţii publice a lui Vasile Ion, sau „Doctorul”, cum i s-a spus în cercul de apropiaţi, perioadă presărată cu scandaluri şi acuzaţii cum că patronează mafia din judeţ.

Răpirea jurnaliștilor români în Irak a fost un incident care a avut loc la data de 28 martie 2005, când trei jurnaliști români (Ovidiu Ohanesian, Sorin Mișcoci și Marie Jeanne Ion) se aflau în capitala irakiană de aproximativ o săptămână pentru a realiza interviuri cu premierul irakian și cu noul președinte al Irakului au fost răpiți în Irak împreună cu ghidul lor irakian Mohammed Munaf (despre care ulterior s-a aflat că avea și cetățenie americană) de către persoane necunoscute.

Răpitorii, care au declarat că fac parte din organizația intitulată Brigăzile Muadh Ibn Jabal, ar fi cerut ca, în schimbul eliberării jurnaliștilor, România să-și retragă într-un interval de 4 zile cei 860 de soldați angajați în cadrul Coaliției multinaționale din Irak.

În seara aceleiași zile, omul de afaceri sirian Omar Hayssam a anunțat că ar fi fost sunat de răpitori pentru o cerere de răscumpărare de câte un milion de dolari pentru eliberarea fiecăruia dintre cei patru ziariști.

După ce au fost ținuți 3 zile într-o locație din Bagdad, jurnaliștii răpiți au fost transferați la 1 aprilie 2005 în beciul unei ferme, aflată la 15 km sud de capitala irakiană, fiind eliberați după 55 de zile, la data de 22 mai 2005.

La 22 mai 2005, într-o declarație de presă, președintele României, Traian Băsescu, a mulțumit serviciilor secrete de informații străine și române, precum și autorităților americane din Irak, comunității arabe din țară care au contribuit la rezolvarea crizei. El a precizat că operațiunea de eliberare a ziariștilor a fost executată sută la sută de serviciile de informații ale statului român, „într-o excelentă colaborare între Serviciul de Informații Externe, Serviciul Român de Informații și Direcția Generală de Informații a Apărării” și a menționat că statul român nu și-a negociat nici politica externă și nici nu a plătit răscumpărarea jurnaliștilor.

Te-ar putea interesa și: