Bolojan anunță că România o să mărească bugetul pentru apărare. „Vom respecta angajamentele”

Bolojan anunță că România o să mărească bugetul pentru apărare. „Vom respecta angajamentele”Sursa foto: Facebook

Premierul Ilie Bolojan anunță că bugetul pentru 2026 va include o creștere a finanțării pentru Apărare. În mai puțin de două săptămâni, România va cere aprobarea CSAT pentru programul pe care îl va trimite Comisiei Europene în cadrul inițiativei SAFE.

România pregătește o creștere a bugetului Apărării

Premierul Ilie Bolojan anunță că bugetul pe anul viitor va include o alocare mai mare pentru sectorul apărării. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu acordat Europa Liberă România, în care șeful Guvernului a explicat că această creștere va respecta angajamentele asumate la nivel internațional, fără a impune însă o povară excesivă asupra finanțelor publice.

„Apărarea, conform angajamentelor pe care şi le-a luat România, va trebui să aibă un buget ceva mai mare, nu mult mai mare pentru că nu ne putem permite, dar vom respecta angajamentele pe care România şi le-a luat şi vom creşte acest buget”, afirmă premierul.

Anunțul vine într-un moment în care statele europene își reevaluează investițiile în apărare, pe fondul tensiunilor geopolitice și al eforturilor Uniunii Europene de a consolida industria militară europeană. România se află printre țările care participă activ la programul european SAFE (Strategic Technologies for European Platforms), un instrument care urmărește întărirea capacităților de producție în industria de apărare.

Programul SAFE, pregătit pentru CSAT

În interviul acordat Europa Liberă România, Ilie Bolojan a prezentat calendarul pe care Guvernul l-a stabilit pentru aprobarea planului național aferent programului SAFE. Executivul intenționează ca documentul să ajungă în dezbaterea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe 24 noiembrie. Premierul a precizat că obiectivul este ca planul să fie aprobat până la finalul lunii, pentru ca negocierile cu Comisia Europeană să poată fi derulate la începutul anului viitor.

„Ne propunem ca de luni într-o săptămână, pe data de 24, în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării să avem aprobarea pe programul pe care România îl va depune la Comisia Europeană, în aşa fel încât la finalul anului şi la începutul anului viitor să derulăm toate negocierile pentru ca din primăvară să avem un program cu furnizori identificaţi explicit şi cu împărţirea cât se poate de clară pe componente”, explică premierul.

Planul pe care România îl va transmite include atât proiecte de achiziții, cât și propuneri legate de investițiile în infrastructura militară și în industria națională de apărare.

Obiectivul Guvernului: echipamente produse în România

Un element central al programului este ponderea echipamentelor militare fabricate pe teritoriul României. Ilie Bolojan afirmă că Executivul intenționează ca „mai mult de jumătate din echipamentele militare pe care le vor cumpăra să fie produse ‘într-o manieră directă sau indirectă’ în România”.

Această condiție urmărește să sprijine industria națională de apărare, aflată în proces de restructurare și modernizare. Printre proiectele vizate se numără investiții în producția de componente militare, parteneriate cu state membre ale Uniunii Europene și finanțarea unor proiecte de infrastructură care au rol dual, atât civil, cât și militar.

Premierul indică faptul că o parte din fondurile obținute prin programul SAFE vor fi direcționate către infrastructura de mobilitate civil-militară. Exemplele enumerate includ finanțarea capetelor Autostrăzii Moldovei, un obiectiv care poate facilita deplasarea rapidă a echipamentelor militare în situații de criză.

apărare militară

apărare militară / sursa foto: dreamstime.com

România mizează pe cooperare internațională și pe noi furnizori

Întrebat cum va gestiona România achizițiile de tehnică militară în contextul în care compania de stat ROMARM, actor esențial în industria de apărare, se confruntă cu plângeri penale depuse de ministrul Economiei, Radu Miruță, premierul a explicat că negocierile pentru programul SAFE sunt derulate la nivelul ministerelor.

„Negocierile sunt purtate la nivel de ministere, la nivel de conduceri, pentru că e nevoie de o colaborare între Ministerul Apărării, Ministerul Economiei, Cancelaria primului ministru, preşedinţia României şi echipele noastre lucrează în comun cu Statul major, cu Ministerul de Interne, cu toţi cei implicaţi pentru a identifica potenţialii furnizori de armament pentru ceea ce solicită armata noastră, pentru a identifica ţările partenere cu care trebuie să facem achiziţii în comun, de asemenea inclusiv să colaborăm cu Ucraina pe producţia de drone”, a răspuns premierul.

Coordonarea între Ministerul Apărării, Ministerul Economiei și structurile operative ale statului este esențială pentru stabilirea listei finale de furnizori și pentru evitarea blocajelor instituționale. România este interesată de parteneriate industriale, inclusiv cu Ucraina, în special în zona producției de drone, un domeniu devenit prioritar pentru toate statele est-europene.

România își definește profilul în arhitectura europeană de securitate

Programul SAFE nu se rezumă la finanțare pentru echipamente, ci include și obiective strategice la nivelul UE. Statele participante își propun să reducă dependența de importurile extra-europene, să consolideze industria continentală și să coordoneze achizițiile astfel încât resursele să fie folosite eficient.

În acest cadru, România încearcă să își definească un rol mai activ în infrastructura defensivă europeană. Conectarea proiectelor naționale la investițiile europene reprezintă o oportunitate pentru modernizarea industriei de apărare, dar și pentru dezvoltarea unor zone ale țării unde există tradiție în producția militară.

Pentru Guvern, o prioritate este menținerea unui echilibru între investițiile în apărare și necesitățile bugetului național. Declarațiile premierului evidențiază dorința de a respecta angajamentele asumate față de NATO și UE, fără a pune în pericol stabilitatea fiscală.

Ce urmează pentru programul SAFE și pentru bugetul Apărării

După avizul CSAT, România va transmite programul către Comisia Europeană. Urmează negocieri, revizuirea tehnică a proiectelor și stabilirea calendarului de finanțare. Premierul afirmă că obiectivul este ca până în primăvară să existe un program finalizat, cu furnizori selectați și cu toate componentele clar stabilite.

Pe plan intern, Guvernul trebuie să integreze creșterea bugetului Apărării în proiectul de buget pe 2025. Ministrul Finanțelor și Ministerul Apărării vor stabili proporțiile exacte ale creșterii, iar detaliile vor fi prezentate odată cu proiectul de lege.

În paralel, autoritățile trebuie să clarifice situația ROMARM, având în vedere anchetele în curs. Pentru programul SAFE, încrederea în capacitatea de producție internă este un element important, iar orice vulnerabilitate instituțională poate afecta negocierile.