BNS: Subvențiile pentru partide să fie condiționate de respectarea țintelor de deficit bugetar

Blocul Naţional Sindical (BNS) a transmis partidelor politice o serie de amendamente la Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, prin care solicită ca subvenţia acordată din bugetul de stat partidelor politice să fie oferită doar în anii în care România respectă ţintele de deficit bugetar stabilite la nivel european

BNS cere subvenţii pentru partide doar dacă deficitul bugetar e respectat

Amendamentul propune introducerea unui nou alineat care să precizeze: „Subvenţia de la bugetul de stat acordată partidelor politice, prevăzută de Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial nr. 625 din 20 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă numai în anii în care România se încadrează în ţintele de deficit bugetar stabilite la nivel european”.

Responsabilitate fiscală şi echitate în finanţarea partidelor politice

BNS argumentează că acordarea subvenţiilor trebuie să respecte principiile responsabilităţii fiscale, mai ales într-un context economic dificil. „Este responsabilitatea directă a partidelor politice care deţin puterea executivă şi legislativă să se asigure că România respectă angajamentele asumate în materie de deficit şi datorie publică.

Premierea prin alocări bugetare a celor care se fac responsabili de dezechilibrele bugetare grave ale statului nu este justificată. În actualul context economic şi social, susţinerea financiară a partidelor politice de la bugetul de stat nu mai poate fi justificată, atât timp cât acestea sunt direct implicate în deciziile care au dus la depăşirea sistematică a deficitului bugetar”, se arată în motivaţie. Sindicaliştii mai atrag atenţia că organizaţiile sindicale, deşi au un rol esenţial în protejarea drepturilor lucrătorilor şi menţinerea echilibrului social, nu beneficiază de subvenţii publice.

Stenograme din ședința PSD. Ce strategie urmează să adopte social-democrații: Am scos sabia, trebuie să o folosim

Ce efecte urmează să producă criza politică în care se află România

„În condiţiile în care Guvernul adoptă măsuri drastice de austeritate pentru populaţie  îngheţări de salarii şi pensii, majorări de taxe, reduceri de facilităţi sociale - este profund inechitabil şi lipsit de legitimitate să continue finanţarea partidelor din bani publici, care se fac responsabili de starea în care se afla astăzi România.

Amendamentul propus introduce un principiu de echitate şi corectitudine: finanţarea partidelor politice să fie permisă doar în măsura în care statul demonstrează o gestiune bugetară prudentă, încadrându-se în ţintele europene de deficit.”

Bani. Sursa foto: Pixabay

Reducerea sumelor forfetare acordate parlamentarilor cu 50%

Pe lângă condiţionarea subvenţiilor, BNS propune şi reducerea cu jumătate a sumei forfetare acordate deputaţilor şi senatorilor, astfel încât aceasta să reflecte mai bine realităţile economice actuale. Propunerea vizează introducerea unui nou alineat care să stipuleze: „Suma forfetară acordată deputaţilor şi senatorilor, prevăzută la art. 38 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, se reduce cu 50%.” Argumentul oferit este acela că, în contextul unei presiuni fiscale crescute asupra cetăţenilor şi a unor reduceri drastice de cheltuieli publice, este necesară solidaritatea instituţiilor statului.

„Este inadmisibil ca veniturile nejustificate sau necondiţionate ale demnitarilor să rămână intacte, în timp ce se elimină scutiri de la plata CASS pentru pensionari, persoane cu handicap sau veterani, se majorează TVA la produse de bază şi se îngheaţă salariile din sistemul public. Reducerea cu 50% a sumei forfetare nu afectează dreptul parlamentarilor de a-şi desfăşura activitatea, ci introduce un semnal de decenţă şi proporţionalitate în cheltuirea banului public”, se precizează în motivare.

BNS subliniază că parlamentarii beneficiază deja de alte drepturi salariale şi facilităţi, iar cheltuielile totale cu suma forfetară depăşesc 100 de milioane de lei anual, fără un control riguros asupra modului de utilizare a acestor fonduri. „Într-un stat democratic, încrederea cetăţenilor în instituţiile publice se clădeşte şi prin exemplul personal al celor aleşi.”