Blocaj major în Justiție. Înalta Curte a amânat pronunțarea în dosarul drepturilor salariale restante

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să amâne pronunțarea în procesul de mare anvergură pe care îl are cu Guvernul României și Ministerul Finanțelor. Obiectul dosarului vizează plata unor drepturi salariale restante destinate magistraților, sume ce provin din majorări stabilite în mod retroactiv prin intermediul unor hotărâri judecătorești.

Instanța supremă a fixat un nou termen pentru data de 23 iulie, moment în care ar urma să ofere o soluție în acest caz care a generat tensiuni majore între puterile statului.

Blocaj major în Justiție. Înalta Curte a amânat pronunțarea în dosarul drepturilor salariale restante

Litigiul se află în prezent în faza de recurs, după ce prima instanță, Curtea de Apel București, a dat dreptate Înaltei Curți de Casație și Justiție în primăvara acestui an. Prin decizia pronunțată pe 5 mai, Curtea de Apel București a obligat Executivul și Ministerul Finanțelor să achite restanțele salariale solicitate, inclusiv prin intermediul unei rectificări bugetare.

Miza financiară pusă în joc în acest dosar este una masivă, ridicându-se la aproximativ 5 miliarde de lei.

Mai mult, decizia anterioară a Curții de Apel București stabilise un calendar extrem de strâns pentru Executiv. Autoritățile guvernamentale erau obligate să pună în aplicare sentința în termen de cel mult 10 zile de la momentul în care hotărârea devenea definitivă. În caz de nerespectare a acestui interval, au fost prevăzute penalități severe de 1% pentru fiecare zi de întârziere, la care se adăuga o amendă zilnică de 20% din valoarea salariului minim brut pe economie.

Strategia Guvernului: solicitări către Curtea Constituțională și CJUE

În cadrul ședinței de judecată, reprezentantul juridic al Guvernului a încercat să blocheze o decizie imediată prin invocarea mai multor excepții și solicitări de natură constituțională și europeană. Astfel, Executivul a cerut sesizarea Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea unor articole din legea contenciosului administrativ. Scopul acestui demers este de a clarifica dacă o instanță judecătorească are prerogativa de a impune Guvernului alocări de fonduri suplimentare și dacă este conform cu Constituția ca magistrații să stabilească drepturi bănești care depășesc creditele bugetare aprobate prin lege.

În paralel, tabăra guvernamentală a solicitat trimiterea unei întrebări preliminare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În baza acestei cereri, Executivul a pretins suspendarea imediată a judecării procesului până când forul de la Luxemburg va formula un punct de vedere.

La dezbaterile pe fondul problemei, trimisul Guvernului a contestat legalitatea hotărârii Curții de Apel din 5 mai, argumentând că o asemenea decizie obligă în mod abuziv Executivul să direcționeze fonduri publice către o categorie profesională specifică. De asemenea, apărarea a susținut că termenul de 10 zile acordat pentru punerea în executare este nerealist și mult prea scurt. Cu toate acestea, completul de judecată format din trei magistrați a decis să amâne emiterea verdictului pentru data de 23 iulie.

Conflictul constituțional declanșat de la vârful Executivului

Tensiunile dintre cele două puteri au fost accentuate și de acțiunile premierului interimar Ilie Bolojan, care a anunțat recent sesizarea Curții Constituționale pentru rezolvarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție.

„Un aspect pe care l-am decis în şedinţa de guvern a fost sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative”, declara Bolojan.

Sursa: arhiva EVZ

Istoricul restanțelor și deturnarea fondurilor bugetare

Problema fondurilor solicitate de magistrați își are originea în deciziile luate în cursul anului 2023 de către Înalta Curte și Parchetul General, prin care s-a dispus majorarea veniturilor salariale ale judecătorilor și procurorilor cu un procent de 25%, cu scopul de a alinia remunerațiile la o serie de hotărâri anterioare ale instanțelor. Această creștere a fost aplicată retroactiv, începând cu anul 2018.

Pentru a acoperi aceste obligații, proiectul de buget trimis inițial către Parlament de către Ministerul Finanțelor propunea alocarea a aproape 5 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 1 miliard de euro, pentru Înalta Curte. Suma reprezenta o majorare considerabilă, de aproape 50% în comparație cu bugetul anului precedent, fiind destinată special stingerii acestor datorii salariale.

Cu toate acestea, Executivul a hotărât ulterior să amâne o parte din plățile programate, redirecționând sumele respective către finanțarea unui pachet de asistență socială promovat de PSD, evaluat la 1,1 miliarde de lei.

Poziția Înaltei Curți: dreptul de proprietate și separarea puterilor

De cealaltă parte, acțiunea în instanță, formulată și semnată de președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, aduce acuzații grave la adresa Executivului. În cererea de chemare în judecată se arată că refuzul de plată a sumelor restante afectează în mod direct dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii ce au rămas neaplicate de mai bine de un deceniu.

Totodată, conducerea Instanței supreme susține că Guvernul încalcă în mod flagrant principiul constituțional al separării puterilor în stat și contribuie la subminarea autorității și legitimității instanțelor judecătorești din România.