Stâlpi de curent electric. Sursa foto: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Pana de curent care a afectat Spania a fost consecința unui „experiment” al guvernului condus de socialistul Pedro Sánchez și a avut legătură cu tranziția către energia regenerabilă, conform unei anchete publicate vineri de cotidianul britanic The Telegraph.
Potrivit publicației, care citează surse de la Bruxelles, autoritățile spaniole testau limitele infrastructurii energetice.
Pana de curent, o consecință a experimentului pus la cale de autoritățile din Spania
Ancheta legată de acest incident stagnează, însă publicația britanică susține că acesta ar fi avut legătură cu experimentul făcut de guvernul spaniol. Potrivit publicației 20Minutos, guvernul condus de Pedro Sánchez ar fi efectuat un test energetic. Scopul ar fi fost evaluarea capacității rețelei naționale de a funcționa cu surse regenerabile. Testul are legătură cu planul de închidere a centralelor nucleare, programat să înceapă în 2027.
Pana de curent, care a afectat grav infrastructura energetică a Spaniei și Portugaliei, este descrisă de The Telegraph drept „cea mai severă întrerupere a alimentării cu electricitate suferită de o țară dezvoltată în epoca modernă”.
Ancheta bate pasul pe loc
Asociația Spaniolă a Companiilor de Energie Electrică (AELEC) a criticat dur ancheta oficială, sugerând că autoritățile au interpretat greșit cauzele reale ale penei de curent.
Potrivit AELEC, guvernul ar fi accelerat tranziția spre energia regenerabilă fără a moderniza rețeaua electrică. Situația a fost comparată cu dezastrul de la Cernobîl, care a început tot ca un test ratat. Dacă se va confirma că întreruperea masivă de curent a fost rezultatul unui experiment nereușit și că informația a fost ascunsă timp de aproape patru săptămâni, consecințele politice pentru guvernul de stânga ar putea fi majore.
Haos pe scena politică din Spania
Compania Red Eléctrica, aflată sub control guvernamental, este condusă de un politician socialist fără experiență în sectorul energetic. Fostul director al companiei a demisionat în semn de protest față de implicarea politică excesivă.
În ceea ce privește ancheta, guvernul este acuzat că oferă explicații incoerente și lipsite de fundament tehnic. De asemenea, numeroase voci au susținut că oficialii guvernamentali încearcă să câștige timp și să reducă din gravitatea incidentului.
Red Eléctrica este criticată pentru lipsa de transparență și pentru presupusa blocare a investigației oficiale. Cotidianul britanic The Telegraph susține că autoritățile spaniole au forțat tranziția către energie regenerabilă și nu au analizat consecințele unui astfel de experiment.
„Guvernul pare să fi grăbit periculos ritmul schimbărilor, fără să fi pregătit rețeaua pentru noile cerințe tehnologice”, notează cotidianul.
Ce ar urma
Publicația britanică avertizează că, dacă se confirmă că întreruperea masivă de curent din Spania a fost provocată de un experiment controlat eșuat, iar autoritățile au ascuns acest fapt timp de aproape patru săptămâni, impactul politic ar putea fi sever. Potrivit sursei, „stânga spaniolă riscă să fie eliminată de pe scena electorală pentru o întreagă generație”.
Articolul subliniază și că guvernul deține controlul de facto asupra companiei Red Eléctrica printr-o „acțiune specială”, ceea ce ar încălca reglementările europene.
Spania. Sursa foto: Pixabay
Conducerea companiei a fost atribuită unei apropiate a Partidului Socialist, lipsită de experiență în domeniul energetic, numirea sa stârnind critici. Potrivit publicației, aceasta ar avea un salariu de șase ori mai mare decât cel al premierului Pedro Sánchez.
Acuzații la adresa Partidului Socialist Muncitoresc
În concluzie, The Telegraph arată că „Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol ar trebui tras la răspundere pentru acest fiasco”. De asemenea, sursa susține că „energia verde a devenit victima colaterală a unei conduceri iresponsabile”.
De asemenea, articolul amintește că au circulat speculații, care ulterior au fost negate, conform cărora frecvența rețelei ar fi scăzut sub pragul de 50 Hertz înainte de pana de curent, ceea ce ar fi semnalat o lipsă de inerție în sistemul energetic.
Centralele pe gaz și cele nucleare dispun de inerție naturală, oferind stabilitate rețelei în caz de pierderi bruște de energie. În schimb, sursele regenerabile, precum energia solară și eoliană, nu oferă această protecție. Cu toate acestea, tehnologiile moderne pot compensa această lipsă prin sisteme de invertoare avansate.
Pedro Sanchez Sursa foto: X
Probleme în Europa
Andries Wantenaar, de la Rethink Energy, susține că aceste soluții nu sunt costisitoare și afirmă că „Spania a dat dovadă de neglijență”.
În contextul blackout-ului energetic, rețelele electrice învechite din Europa se confruntă cu lipsa capacităților de stocare a energiei și necesită investiții de mii de miliarde de dolari pentru a susține creșterea producției de energie regenerabilă, cererea tot mai mare de electricitate și pentru a preveni incidente similare celui din Spania.
„Blackout-ul a fost un semnal de alarmă. A arătat că este o nevoie urgentă şi inevitabilă pentru modernizarea şi consolidarea reţelelor electrice ale Europei”, a declarat Kristina Ruby, secretarul general de la Eurelectric.
Majoritatea rețelelor electrice din Uniunea Europeană provin din secolul trecut, iar jumătate dintre linii au o vechime de peste 40 de ani. Creșterea producției de energie cu emisii scăzute de carbon, alături de cererea în creștere rapidă din partea centrelor de date și a vehiculelor electrice, impune o modernizare a rețelelor. Acestea au nevoie și de protecție digitală pentru a face față amenințărilor cibernetice.
Modernizarea rețelelor, o prioritate
Deși investițiile globale în energie regenerabilă s-au dublat după 2010, finanțările pentru rețele au rămas relativ constante, în jur de 300 de miliarde de dolari anual. Potrivit Agenției Internaționale a Energiei, această sumă trebuie dublată, ajungând la peste 600 de miliarde de dolari pe an până în 2030, pentru a susține modernizările necesare.
Datele centrului de analiză Ember arată că, în 2024, ponderea energiei regenerabile în mixul energetic al UE a crescut la 47%, comparativ cu 34% în 2019, în timp ce utilizarea combustibililor fosili a scăzut de la 39% la 29%.
Deși proiectele eoliene și fotovoltaice se pot construi relativ rapid, rețelele electrice necesită peste un deceniu pentru a fi modernizate. Comisia Europeană estimează că Europa trebuie să investească între 2.000 și 2.300 de miliarde de dolari în infrastructura rețelelor până în 2050.
Investiții uriașe
Anul trecut, investițiile companiilor europene în rețele au ajuns la 80 de miliarde de euro, în creștere față de 50-70 de miliarde în anii anteriori. Analiștii de la centrul Bruegel susțin că această sumă ar trebui să crească la aproximativ 100 de miliarde de euro.
O altă problemă o reprezintă conectivitatea redusă a sistemelor energetice din Spania și Portugalia cu rețelele din alte țări, care ar putea asigura suport în situații de criză. Spania, de exemplu, are nevoie de mai multe legături cu Franța și Maroc, având în prezent doar 5% din conexiuni în afara Peninsulei Iberice, conform reprezentanților centrului spaniol de cercetare IREC.
2030, ținta stabilită de CE
Mai multe state europene întârzie la capitolul interconectării rețelelor electrice. Comisia Europeană și-a revizuit ținta pentru 2030, propunând ca gradul de interconectare să ajungă la 15%, față de 10% anterior. Astfel, fiecare țară UE ar trebui să poată importa cel puțin 15% din consumul său de electricitate din țările vecine.
Pe măsură ce producția de energie solară și eoliană crește, provocările nu se rezumă doar la modernizarea rețelelor, ci includ și necesitatea unor surse de rezervă. Centralele solare și eoliene produc curent continuu, care trebuie transformat în curent alternativ, la frecvența de 50 Hz, pentru a putea fi folosit în rețelele europene și de consumatori.
Când producția scade, rețeaua are nevoie de centrale de back-up care să furnizeze curent alternativ pentru a menține frecvența constantă. Dacă frecvența scade prea mult, sistemele automate deconectează anumite centrale pentru a proteja echipamentele. in
În cazul în care sunt oprite prea multe simultan, riscul unui blackout este major.
Situația României
Europa dispune acum de capacități de stocare în baterii de 10,8 GW, care ar urma să crească la 50 GW până în 2030, însă acest nivel rămâne sub necesarul estimat de 200 GW, potrivit Asociației Europene pentru Stocarea Energiei (EASE).
Ministrul Energiei din România, Sebastian Burduja, a afirmat că sistemul energetic național funcționează bine. În prezent, consumul este de aproape 5.000 MW, iar producția de circa 5.350 MW, cu un export de aproximativ 400 MW.
„Nu sunt probleme în sistemul energetic naţional. Avem la ora aceasta un consum de aproape 5000MW, la o producţie de 5350MW. Exportăm în jur de 400MW. Mixul de producţie este echilibrat, unul dintre atuurile României. Avem câte 1350MW în hidro şi în nuclear, iar la ora aceasta contăm şi pe vânt, cu peste 1100MW. În parcurile solare avem o producţie de aproape 800MW, fără prosumatori, cu potenţial de creştere pe parcursul zilei”, a explicat Sebastian Burduja.
Potrivit ministrului, termocentralele pe cărbune și gaz, furnizează încă aproximativ 650 MW. De asemenea, producția constantă de biomasă se ridică la circa 40 MW, iar sistemele de stocare asigură în prezent aproape 40 MW, contribuind semnificativ la stabilitatea rețelei.
„Aşa cum am spus, nu anticipăm probleme în sistemul energetic naţional în zilele următoare, cu atât mai puţin în ziua alegerilor. În ciuda dezinformărilor propagate, nu există, pe baza datelor furnizate de Dispecerul Energetic Naţional, un risc de blackout în România. Lucrările de mentenanţă şi modernizare a reţelei sunt punctuale, programate şi uzuale. Ţinem lumina aprinsă pentru România şi pentru toţi românii”, a mai spun ministrul Energiei.
