Biserica Ortodoxă Română a avut cheltuieli de 363.103.512,56 lei în anul 2024. Unde s-au dus banii
- Raluca Dan
- 5 februarie 2025, 19:49

Potrivit raportului oficial prezentat de Patriarhul Daniel, Biserica Ortodoxă Română a alocat în 2024 suma de 363.103.512,56 lei (aproximativ 72,99 milioane euro) pentru sprijinirea sinistraților și activitățile social-filantropice. Suma a fost destinată programelor sociale, ajutoarelor de urgență și proiectelor caritabile desfășurate la nivel național.
Sinteza activităților Bisericii Ortodoxe Române în anul 2024
Raportul pe care Patriarhul Daniel l-a prezentat în fața membrilor Sfântului Sinod și a Adunării Naționale Bisericești, potrivit Știripesurse.ro, a avut trei tipuri de activități în care Biserica Ortodoxă Română a fost implicată de-a lungul anului 2024.
„Activitatea internă și externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2024, proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți, este sintetizată și prezentată din punct de vedere pastoral-liturgic și administrativ, culturalmisionar și social-filantropic”, s-a deschis raportul prezentat de Patriarhul Daniel.
1. Acticitatea pastoral-liturgică și administrativă
În anul 2024, activitatea desfășurată de ierarhii membri ai Sfântului Sinod a inclus 6.292 de Sfinte Liturghii, 5.204 Sfinte Taine, dintre care 634 de hirotonii de preoți și diaconi, 250 de sfințiri de biserici noi și 225 de resfințiri de biserici restaurate. De asemenea, au avut loc 5.504 ierurgii și slujiri misionare, 154 de sfințiri și inaugurări de așezăminte eclesiale noi și 44 de resfințiri ale unor așezăminte restaurate sau reparate.
Activitatea pastorală a inclus 9.045 vizite în parohii, mănăstiri, școli teologice, așezăminte sociale și medicale, precum și 483 de conferințe preoțești și 61 de prezidări de sinaxe monahale eparhiale și mitropolitane.
De asemenea, s-au efectuat 542 de vizite canonice, 429 de participări la conferințe și simpozioane, iar membrii Sfântului Sinod au publicat 1.768 de cărți, studii și articole. În plus, au fost înregistrate 29.923 de primiri oficiale și audiențe, precum și peste 8.850 de zile de activitate de teren.

Sfântul Sinod. Sursa foro: Facebook/Basilica
Evenimente importante din viața Bisericii Ortodoxe Române
Biserica Ortodoxă Română amintește că dintre hotărârile adoptate de Sfântul Sinod și evenimentele importante din punct de vedere pastoral-liturgic, canonizarea a 16 sfinți duhovnici și mărturisitori români din secolul al XX-lea din ședința din 11-12 iulie 2024:
- Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, starețul Mănăstirii Antim din București, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, cinstit pe 16 septembrie;
- Părintele Dumitru Stăniloae, profesor de teologie la Sibiu și la București, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, cinstit pe 4 octombrie;
- Părintele Constantin Sârbu, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, cinstit pe 23 octombrie;
- Părintele protosinghel Arsenie Boca, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cinstit pe 28 noiembrie;
- Părintele Ilie Lăcătușu, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, cinstit pe 22 iulie;
- Părintele ieroschimonah Paisie Olaru, duhovnicul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, cinstit pe 2 decembrie;
- Părintele arhimandrit Cleopa Ilie, starețul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, cinstit pe 2 decembrie;
- Părintele arhimandrit Dometie Manolache, cu titulatura: Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cinstit pe 6 iulie;
- Părintele arhimandrit Serafim Popescu, starețul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, cu titulatura: Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, cinstit pe 20 decembrie;
- Părintele Liviu Galaction Munteanu, profesor de teologie la Cluj-Napoca, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, cinstit pe 8 martie;
- Părintele arhimandrit Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, cinstit oe 26 decembrie;
- Părintele arhimandrit Visarion Toia, starețul Mănăstirii Lainici, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, coinstit pe 10 noiembrie;
- Părintele protosinghel Calistrat Bobu, duhovnic la Mănăstirea Timișeni și la Mănăstirea Vasiova, cu titulatura: Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova, cinstit pe 10 mai;
- Părintele Ilarion Felea, profesor de teologie la Arad, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, cinstit pe 18 septembrie;
- Părintele protosinghel Iraclie Flocea, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chișinăului, cu titulatura: Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cinstit pe 3 august;
- Părintele protoiereu Alexandru Baltaga cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cinstit pe 8 august.
În 2024, Biserica Ortodoxă Română a adoptat mai multe hotărâri importante:
- Anul 2025 va fi declarat „Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române” și „Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul XX”.
- Anul 2026 va fi declarat „Anul omagial al pastorației familiei creștine” și „Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar”.
- A fost instituit Ordinul patriarhal „Credință și Comuniune” în contextul Centenarului Patriarhiei Române.
- Au fost sărbătoriți 250 de ani de la Aducerea moaștelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la București.
- A fost aprobată publicarea volumul al XIII-lea al Sinaxarului Sinodal.
- Au fost înființate Episcopia Ortodoxă Română a Marii Britanii (ridicată la rang de Arhiepiscopie) și Episcopia Ortodoxă Română a Irlandei și Islandei.
- Preasfințitul Atanasie de Bogdania a fost ales Arhiepiscop al Marii Britanii și Irlandei de Nord, iar Preasfințitul Nectarie de Bretania a fost ales Episcop al Irlandei și Islandei.
- A fost proclamată canonizarea Sfântului Cuvios Macarie Protopsaltul și cinstirea Sfântului Dimitrie cel Nou, cu aducerea capului Sfântului Lazăr din Cipru.
- Sfântul Mucenic Lup din Tesalonic a fost inclus în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române.
- A fost analizată poziția Bisericii Ortodoxe a Greciei privind căsătoriile civile între persoane de același sex și a Uniunii Europene privind Inteligența Artificială
- Au fost aprobate modificări în organizarea controlului financiar, auditului intern și metodologia examenelor pentru posturile de preoți militari
- Aprobarea Îndrumărilor organizatorice pentru deshumarea unui sfânt.
Evenimentele la care a aprticipat Patriarhul Daniel pentru Biserica Ortodoxă Română
- La 10 aprilie, a avut loc o întâlnire între reprezentanții Statului Român și ai cultelor religioase recunoscute din România, desfășurată la Muzeul Național de Artă al României (fostul Palat Regal din București).
- Tot pe 10 aprilie 2024, a avut loc deschiderea Conferinței „Credință și știință - Izvor de sănătate”, organizată de Patriarhia Română și Compania Farmaceutică Antibiotice Iași, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei.
- Pe 8 octombrie 2024, a avut loc deschiderea Conferinței Naționale Unitate Dogmatică și Specific Național în Pictura Bisericească, ediția a XI-a
- Pe 30 noiembrie 2024, acesta a participat la recepția oferită cu prilejul Zilei Naționale a României de E.S. Domnul Klaus Werner Iohannis, Președintele României, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni.

Patriarhul Daniel. Sursă foto: basilica.ro
De asemenea, Patriarhul Daniel a primit în dar „un fragment din moaștele Sfântului și Dreptului Lazăr, cel înviat a patra zi din morți, din partea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Nectarie al Kitioului, Biserica Ortodoxă a Ciprului (Reședința Patriarhală, miercuri, 20 noiembrie 2024)”, se arată în raport.
Mai mult, acesta a mai primit „un fragment din moaștele Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României, precum și un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Grigorie Luminătorul, oferite de Preasfințitul Părinte Episcop Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei (Reședința Patriarhală, miercuri, 27 noiembrie 2024)”, conform raportului.
Activitățile administrative prevăzute în raporul Patriarhului Daniel
În plan administrativ, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a organizat trei ședințe de lucru, în cadrul cărora au fost discutate, adoptate și comunicate 128 de hotărâri privind diverse probleme administrative. În acest context, la Cancelaria Sfântului Sinod au fost pregătite 79 de temeiuri de Sinod, iar alte 49 de referate de Sinod au fost întocmite de către sectoarele Administrației Patriarhale.
De asemenea, a avut loc o ședință solemnă a Sfântului Sinod, o ședință de lucru a Sinodului Permanent, o ședință de lucru a Consiliului Național Bisericesc și o ședință de lucru a Adunării Naționale Bisericești.
Cabinetul Patriarhal a organizat 46 de ședințe de lucru ale Permanenței Consiliului Național Bisericesc și trei ședințe comune ale Permanenței Consiliului Național Bisericesc și Permanenței Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, redactând procesul-verbal al acestor întâlniri. În anul 2024, Cabinetul Patriarhal a pregătit și emis 1.204 diplome, ordine, distincții și 58 de ranguri onorifice oferite de Patriarhul României. Totodată, au fost realizate lucrări de renovare, modernizare și dotare a unor spații în Reședința Patriarhală.
2. Activitatea culturală-misionară
Aceste activități au fost prezentate sunt forma unor trei activități separate. Prima dintre acestea, activitățile bisericești externe, a constat în cultivarea și promovarea „legăturile frățești, în special, cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, precum și cu alte culte creștine și culte religioase, în pofida contextului geopolitic și bisericesc internațional, marcat de disensiuni și conflicte armate”.
De asemenea, Patriarhul susține că „a acordat o atenție sporită activităților din cadrul comunităților ortodoxe românești din afara României și din diaspora română”.
În plan extern, Biserica Ortodoxă Română a participat la diverse evenimente internaționale importante, printre care se numără:
- Printre acestea se numără: delegarea unei reprezentanțe a Patriarhiei Române la funeraliile Patriarhului Neofit al Bulgariei (16 martie 2024) și la festivitățile de întronizare a Preafericitului Părinte Daniil, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Bulgare (30 iunie 2024);
- participarea la întâlnirea Comisiei pentru Educație și Formare Ecumenică din cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor, Seul, Coreea de Sud (24-29 iunie 2024);
- participarea la cea de-a XXX-a întrunire a Congresului Științific Internațional Pavleia, Veria, Grecia (26-29 iunie 2024);
- participarea la cea de-a XXX-a ediție a Conferinței ecumenice internaționale de spiritualitate ortodoxă, Mănăstirea din Bose, Italia (3-6 septembrie 2024);
- participarea la lucrările întrunirii pregătitoare pentru reluarea dialogului teologic dintre Biserica Ortodoxă și Bisericile Vechi Orientale, Cairo, Egipt (15-18 septembrie 2024);
- participarea la Întâlnirea Internațională pentru Pace, Paris, Franța (22-24 septembrie 2024);
- participarea la lucrările Comisiei internaționale pentru dialogul teologic dintre Biserica Ortodoxă și Biserica Anglicană, Boston, SUA (4-11 octombrie 2024);
- participarea la lucrările Conferinței internaționale „Teologia ortodoxă în secolul XXI: Provocări și Perspective”, Atena, Grecia (24-28 noiembrie 2024).
Numărul botezurilor a scăzut
Patriarhia Română, în cadrul frontierelor actuale ale României, are cinci arhiepiscopii și zece episcopii, dintre care patru arhiepiscopii sunt și centre mitropolitane (Chișinău, Paris, Nürnberg, Chicago). În aceste eparhii există 1.651 parohii și filii, comparativ cu 1.578 parohii și filii la finalul anului 2023. De asemenea, există 78 așezăminte monahale ortodoxe românești, față de 74 în anul 2023, iar numărul clerului român activ în aceste eparhii a crescut la 1.585, față de 1.519 în 2023.
Patriarhia Română, în cadrul frontierelor actuale ale României, în parohii și comunități ortodoxe românești, au fost oficiate 20.811 botezuri, în scădere față de 22.975 botezuri în anul 2023 (25.282 în 2022 și 24.643 în 2021); 4.305 cununii, comparativ cu 4.759 cununii în 2023 (5.758 în 2022 și 3.605 în 2021); 3.826 înmormântări, față de 3.639 înmormântări în 2023 (3.692 în 2022 și 2.734 în 2021); 629 primiri la Ortodoxie, față de 610 primiri la Ortodoxie în 2023 (721 în 2022 și 433 în 2021); și 76 reveniri la Ortodoxie, față de 150 reveniri în 2023 (34 în 2022 și 27 în 2021).

Nuntă. Sursă foto: Unsplash
Activități educaționale
În anul 2024, au fost organizate la nivel național și internațional următoarele evenimente teologico-educaționale: Concursul Național „Icoana ortodoxă - lumina credinței” (1 februarie - 30 iunie 2024), Concursul Național Catehetic „Hristos - Cuvântul care vindecă” (15 noiembrie 2023 - 21 mai 2024), Congresul Național Catehetic „Hristos împărtășit copiilor” (23-25 septembrie 2024, Mănăstirea Caraiman), Festivalul-Concurs Național de Muzică Bisericească „Lăudați pe Domnul!” (15 martie - 27 octombrie 2024) și Simpozionul Internațional de Teologie „Pastorația și îngrijirea bolnavilor - misiune și slujire a semenilor” (7-11 octombrie 2024, Palatul Patriarhiei).
La 23 octombrie 2024, a fost semnat Protocolul privind predarea disciplinei Religie - cultul ortodox în învățământul preuniversitar și organizarea învățământului confesional între Ministerul Educației Naționale, Patriarhia Română și Secretariatul de Stat pentru Culte.
În anul școlar 2024-2025, 6.237 profesori predau disciplina Religie, dintre care 1.137 sunt clerici și 5.003 laici cu studii teologice. În ceea ce privește calificările, 535 sunt debutanți, 1.069 au obținut definitivatul, 1.258 gradul II, 3.143 gradul I, iar 232 au doctoratul în teologie. În inspectoratele școlare județene, activează 42 de inspectori de specialitate, dintre care 40 cu studii teologice.
828 de elevi au obținut diploma de bacalaureat
„În cadrul Patriarhiei Române funcționează 25 seminarii teologice, 1 colegiu ortodox, 9 licee teologice ortodoxe și 1 liceu tehnologic, având clase de teologie. În anul școlar 2023-2024, au fost școlarizați 4.265 elevi la nivel liceal, studii teologice; dintre cei 1.102 elevi în clasa a XII-a, 828 au obținut diplomă de bacalaureat.
În unitățile de învățământ teologic preuniversitar au fost școlarizați 94 elevi din afara granițelor țării. În anul școlar 2024-2025, au fost înscriși 1.132 elevi în clasa a IX-a, iar pentru anul școlar 2025-2026 au fost solicitate 1.205 locuri. În școlile teologice preuniversitare, își desfășoară activitatea didactică 1.135 profesori; dintre aceștia, 731 sunt titulari, 404 sunt suplinitori, iar 112 dintre profesori sunt doctori în teologie. În anul școlar 2023-2024, Centrele eparhiale au alocat sprijin financiar acestor școli, în valoare totală de 3.440.139 lei.
În Patriarhia Română funcționează 11 facultăți de teologie (București, Iași, Sibiu, Craiova, Cluj, Constanța, Târgoviște, Pitești, Alba Iulia, Arad și Oradea) și 3 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăți (Timișoara, Galați și Baia Mare). În anul universitar 2023-2024, au fost școlarizați 4.376 studenți. În anul 2024, au absolvit 863 studenți, iar în anul universitar 2024-2025, au fost admiși 1.375.
La specializarea Teologie Ortodoxă Pastorală au fost școlarizați 3.089 studenți (dintre care 93 studenți, la Extensia de la Roma a Facultății de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București), iar 584 absolvenți au obținut diplomă de licență. În anul universitar 2023-2024, au studiat 1.688 masteranzi, dintre care 669 absolvenți, iar în anul universitar 2024-2025 au fost admiși 964. Studiile de doctorat se organizează în 9 centre universitare, fiind înscriși în prezent 528 doctoranzi, dintre care 91 au fost admiși în anul I, în anul universitar 2024-2025.”, se arată în raport.

Elevi. Sursă foto: Unsplash
12 cetățeni străini sunt înscriși la facultățile de teologie
„În anul universitar 2023-2024, s-au înscris la studii în diferite instituții de învățământ din străinătate 13 teologi români. În prezent, sunt înscriși la facultățile de teologie din Patriarhia Română 12 cetățeni străini, 86 etnici români din diferite țări și 256 etnici români din Republica Moldova.
În Patriarhia Română, cu binecuvântarea Sfântului Sinod, există 2 asociații de tineri: Asociația Studenților Creștin-Ortodocși Români (ASCOR) și Liga Tinerilor Creștin-Ortodocși Români (LTCOR). De asemenea, există 97 asociații și ONG-uri de tineret, care își desfășoară activitatea în eparhii, cu binecuvântarea chiriarhului și 919 grupuri de tineri, care desfășoară activități de voluntariat. Centrele eparhiale, prin departamentele de tineret, au inițiat 291 proiecte pentru tineri. În anul 2024, s-a desfășurat Programul Național de Tabere pentru Tineret Tradiție și noutate, aflat la a VI-a ediție, în colaborare cu centrele mitropolitane.
În anul 2024, Patriarhia Română a realizat documentația specifică pentru construirea unui centru național de activități cu tineretul în orașul Pantelimon, județul Ilfov, intitulat Centrul de activități cu tineretul „Sfântul Ilie Tesviteanul”, destinat prevenirii abandonului școlar.
În anul 2024, a continuat implementarea strategiei Biroului de catehizare a tineretului, aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Activitatea catehetică a fost organizată în 2.480 parohii și centre catehetice din țară și din diaspora (în creștere ușoară față de anul 2023). Numărul beneficiarilor a fost de 62.388 copii și tineri și 13.580 tineri și adulți cu vârste de peste 18 ani. Coordonarea activității catehetice a fost asigurată de 37 inspectori eparhiali (29 în țară și 8 în diaspora), iar la nivelul protopopiatelor și al cercurilor pastorale, de 240 responsabili și 2.700 formatori”, se rezintă în raport.
Activități culturale și misionare
„În Patriarhia Română funcționează 235 unități cu activitate în domeniul patrimoniului bisericesc mobil, respectiv 186 muzee și colecții muzeale, 30 centre pentru ocrotirea patrimoniului și 19 laboratoare de restaurare a patrimoniului eclezial.
În anul 2024, în Patriarhia Română, au fost în lucru 599 șantiere de artă bisericească și de restaurare. Dintre acestea, 497 șantiere au desfășurat lucrări de pictură din nou, 95 șantiere au fost deschise pentru lucrări de restaurare și 7 șantiere pentru lucrări de sculptură și mobilier eclezial”, precizează Patriarhul în raportul prezentat.
„Comisia de pictură bisericească a fost convocată pentru 12 ședințe de lucru și pentru soluționarea a 190 solicitări în regim de urgență, în cadrul cărora a fost analizat un număr total de 1.762 spețe, pentru care au fost emise 5.735 referințe. Din totalul acestora, 1.518 spețe au provenit din partea centrelor eparhiale, pentru care au fost emise 4.439 referințe.
În acest sens, Secretariatul Comisiei de pictură bisericească a emis: 334 avize privind lucrări de proiectare, 726 avize privind lucrări de execuție (din care 273 pentru licitații și 453 pentru contracte), iar 458 avize au fost emise pentru recepții de lucrări. În privința solicitărilor primite din partea specialiștilor înregistrați în evidențele Comisiei de pictură bisericească, au fost analizate 244 spețe, pentru care au fost formulate 1.296 referințe.
Totodată, membrii Comisiei de pictură bisericească s-au deplasat în 28 delegații, au efectuat 15 recepții parțiale la Catedrala Națională și o inspecție în teritoriu”, se mai arată în raportul prezentat.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, îndeamnă la săvârşirea de fapte bune. Sursa Foto: Arhiva EVZ
41 publicații eparhiale au prezentat misiunea
„În cadrul Componentei „Cultură” a Administrației Patriarhale, au fost definitivate dosarele de canonizare pentru cei 16 sfinți români, preoți mărturisitori și mari duhovnici din perioada comunistă; au fost alcătuite și definitivate dosarele de canonizare pentru 4 cuvioși români care au viețuit în Sfântul Munte Athos; a fost realizat conceptul expozițional și planul cu funcțiunile fiecărui etaj pentru noul Muzeu al Patriarhiei Române care va fi organizat în imobilul de lângă Biserica Kretzulescu din București.
Din rapoartele alcătuite de centrele eparhiale, rezultă că misiunea prin presa scrisă a fost reprezentată, în anul 2024, de 41 publicații eparhiale, periodice lunare informative sau reviste de cultură teologică, la care se adaugă alte publicații editate de unități ecleziale din subordine, de școli teologice și asociații creștine ortodoxe.
S-a diminuat activitatea prin presa tipărită, dar a crescut în mediile digitale. Sunt active 6 posturi radiofonice regionale administrate de eparhii și un post de televiziune online la Paris. Prezența în media digitală se realizează prin cele peste 6.000 website-uri și pagini oficiale ale unităților bisericești în rețele sociale și pe platforme digitale”, se arată în raport.
Ziarul Lumina, singurul cotidian ortodox din lume
„Ziarul Lumina, în prezent singurul cotidian ortodox din lume, a promovat, prin selecții de știri și materiale jurnalistice adecvate, tematica omagială și comemorativă a anului 2024, precum și proiectele catehetice, cultural-educaționale și social-filantropice desfășurate în eparhiile, parohiile și mănăstirile din țară și din afara României.
Împreună cu săptămânalul Lumina de Duminică și revista de informație bisericească Vestitorul Ortodoxiei, cotidianul Ziarul Lumina continuă activitatea de slujire mediatică a Bisericii în societate, prin edițiile tipărite și proiecțiile acestora în mediul digital. Cu un tiraj lunar mediu difuzat de 22.000 exemplare, Ziarul Lumina se menține în primele locuri din categoria cotidienelor naționale, regionale și locale care se tipăresc în prezent în România”, se prezintă în raport.

Ziare. Sursa foto: Pixabay
Activitatea radiolui Trinitas
În anul 2024, Radio Trinitas a funcționat în patru studiouri (București, Iași, Craiova și Sibiu) și a fost recepționat pe 56 de frecvențe terestre. Buletinele informative și emisiunile de actualitate au inclus peste 7.000 de știri despre activitățile eparhiilor Patriarhiei Române și peste 20.000 de știri despre evenimentele naționale și internaționale.
În cadrul proiectului „Identitate românească în comunitățile istorice”, realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, au fost realizate 50 de interviuri și reportaje cu români din Serbia și Ucraina, difuzate în emisiunea „Suflet românesc” și în campania media „Românii de lângă granițe”.
În domeniul televiziunii, postul a realizat 740 de transmisiuni în direct și 206 emisiuni înregistrate. Echipele au efectuat 183 deplasări, atât în țară cât și în străinătate, și au introdus 6 emisiuni noi și 12 filme documentare. În aprilie 2024, postul a efectuat prima transmisiune în direct în rezoluție 4K pe platforma YouTube, devenind singura televiziune cu conținut local din România care transmite zilnic în acest format.
De asemenea, Biserica Ortodoxă Română a desfășurat proiectele „Medici români în Europa”, lansând platforma mediciromaniineuropa.trinitas.tv, și „Martirul Unirii”, dedicat Sfântului Preot Mucenic Alexandru Baltaga din Basarabia. În mediul online, postul a înregistrat creșteri, având 425.463 de abonați pe YouTube, 944.753 pe Facebook, 50.000 pe Instagram și 145.000 pe TikTok.
Agenția de știri Basilica
În anul 2024, pe site-ul basilica.ro al Agenției de știri Basilica au fost publicate 5.409 articole în limba română, dintre care 905 au fost traduse în engleză. Raportul susține că au fost introduse două noi categorii pe site: „Sănătate” și „Catedrala Națională”. Activitatea pe platformele sociale a fost intensificată prin introducerea unor rubrici săptămânale noi și prin publicarea de materiale catehetice și duhovnicești în limbile română și engleză. De asemenea, fotoreporterii au realizat 314 galerii foto și newsletterul agenției a continuat prin transmiterea a 147 de campanii.
Biroul de presă și relații publice al Patriarhiei Române a transmis comunicate publice, precizări și intervenții mediatice ale reprezentanților săi, atica și manifestările Anului omagial și comemorativ 2024. De asemenea, au fost transmise pozițiile oficiale ale Bisericii în raport cu problemele apărute, colaborând cu departamentele de comunicare ale eparhiilor.
Tipografiile Patriarhiei Române au tipărit 533.189 exemplare de cărți și reviste
În anul 2024, Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române a tipărit 264 titluri de carte, revistă și broșuri, dintre care 131 titluri inedite publicate de Editurile Patriarhiei Române. Dintre acestea, au fost incluse: 25 titluri noi de carte teologică, 78 titluri de carte de cult și muzicală, 2 titluri de carte patristică și 26 fascicole noi din revistele centrale bisericești.
În total, Tipografiile Patriarhiei Române au tipărit 533.189 exemplare de cărți și reviste, dintre care 254.653 exemplare de cărți și 278.536 exemplare de reviste. De asemenea, au fost tipărite 73.578 Biblii, 20.328 Noul Testament cu Psalmii, 489.342 broșuri și pliante, 1.918.452 cărți de rugăciuni și slujbe, 51.678 pastorale, 4.310 felicitări, 1.254.799 calendare și 368.512 icoane de diverse dimensiuni. Totodată, au fost tipărite „Ziarul Lumina” și săptămânalul ”Lumina de Duminică”, precum și 28.320 lucrări pentru terți.
„Atelierele Institutului Biblic au confecționat, în anul 2024: Ordinul „Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor” (engolpion - 70 bucăți; cruce pectorală pentru clerici - 50 bucăți; insignă pentru mireni - 50 bucăți) și Medalia omagială și comemorativă (în colaborare cu Monetăria Statului) - 500 bucăți.
Au fost realizate 214 lucrări doar din argint, pentru unele eparhii, mănăstiri și parohii, dintre care: 9 racle din argint (7 de dimensiune medie și 2 de dimensiune mică). Au fost realizate 21 racle din metal comun (misionare), doar cu interiorul din argint. Au fost confecționate, din argint și din argint filigranat, mai multe obiecte liturgice, dintre care amintim: seturi de sfinte vase, candele suspendate, vase pentru agheasmă, ferecături pentru icoane, cădelnițe, cârje arhierești, cruci cu postament, seturi de cununii cizelate, lingurițe, ferecături pentru Evanghelii, seturi de engolpioane și cruci pectorale, chivote după macheta bisericilor și altele.
În contextul proclamării noilor sfinți mărturisitori, Atelierele Institutului Biblic lucrează, în prezent, la realizarea a 6 racle din argint de dimensiuni mari (120x40x27,5 cm), pentru cinstitele moaștele ale: Cuviosului Dionisie Ignat, Cuviosului Petroniu Tănase, Cuviosului Sofian Boghiu, Preotului Dumitru Stăniloae, Cuviosului Ilie Cleopa și Cuviosului Paisie Olaru”, se mai arată în raport.

Sfântul Sinod Sursa foto: Ziarul Lumina
152 pelerinaje externe la care au aprticipat 4.804 pelerini
Pe plan inter, au fost organizate 287 de pelerizanje interne, unde au participat 11,157 de persoane.
În cadrul raportului se mai arată lucrările și construcțiile realizate de Biserica Ortodoxă Română:
- lucrări de execuție acces vest din exterior la Peștera „Sf. Andrei”;
- lucrări de execuție și montaj învelitoare din tablă;
- lucrări de execuție și montaj decorațiuni din piatră, placare stâlpi pridvor est;
- lucrări de execuție și montaj pictură în tehnica mozaic a turlei principale;
- lucrări de execuție tencuieli interioare și exterioare;
- lucrări de montare a unor confecții metalice aferente fixării șarpantei, montare a grilelor, scărilor și trapelor metalice;
- lucrări de protecție la foc a șarpantelor metalice; lucrări finisaje spații tehnice;
- lucrări de instalații infrastructură și suprastructură.
De asemenea, Centrul de Conferințe al Palatului Patriarhiei a avut 190 evenimente, unde au fost 35.000 de itatori, turiști și pelerini din aproape 25 de țări de pe toate continentele.
Lucrările în curs de dezvoltare
Activitatea Sectorului stavropighii patriarhale și centre sociale a continuat următoarele lucrări:
- La Centrul Social-Cultural „Sfântul Apostol Andrei” au continuat lucrările de renovare, recompartimentare și de modernizare a unor spații și au fost achiziționate echipamente profesionale pentru Cafetăria și Patiseria „Misionarul”
- A continuat amplul proiect de modernizare, care se desfășoară gradual, în incinta Centrului Cultural-Misionar „Familia” - Pantelimon, prin realizarea proiectului de recompartimentare și amenajări interioare, consolidare, mansardare, intervenții fațadă, șarpantă și învelitoare, pentru corpurile A și B din incinta Centrului. La acest Centru au fost organizate 5 evenimente cu caracter social-filantropic.
- La Centrul Social-Pastoral „Sfânta Maria” - Techirghiol au fost desfășurate lucrări de refacere și amenajare. A fost derulat și în anul 2024 contractul de colaborare cu CNAS Constanța. Au fost cazate 2.409 persoane și au beneficiat de tratament, la Baza de Odihnă și Tratament „Sfântul Pantelimon”, 2.929 persoane.
- La Centrul Social-Cultural „Miron Patriarhul” - Dragoslavele au fost efectuate lucrări de reparații și întreținere, în special la vila 3, a fost recondiționată crucea din parcul incintei interioare, au fost executate lucrări de reparații și de întreținere pe suprafața drumului din curtea interioară a schitului, precum și la parcarea din curtea bisericii.
- Centrul Social-Pastoral „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” - Călimănești a găzduit 938 persoane, în anul 2024. La acest Centru au fost derulate și finalizate 2 proiecte de modernizare: alimentarea cu apă geotermală și amenajarea spațiilor interioare din Casa de Oaspeți.
- La Centrul Social-Medical „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” - Olănești a continuat amplul proiect de reabilitare, consolidare și modernizare a sediului, început în anul 2023, urmând să fie încheiat în 2025”, se arată în raportul prezentat de Patriarhul Daniel.
3. Activitatea social filantropică a Bisericii
În anul 2024, activitatea social-filantropică și medicală desfășurată de Biserica Ortodoxă Română, prin intermediul centrelor eparhiale și ONG-urilor afiliate, a avut implicate 26.297 de persoane, incluzând 29 consilieri eparhiali, 22 inspectori de specialitate și eparhiali, 544 asistenți sociali, 2.394 de angajați cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, juriști, psihologi, personal administrativ) și 23.308 voluntari.
Biserica Ortodoxă Română a desfășurat activități social-filantropice și medicale prin 867 instituții și servicii sociale, derulând 1.270 de proiecte și programe sociale, dintre care 67 au beneficiat de finanțare externă, 33 de finanțare publică, 1.061 au fost finanțate din fonduri proprii și 109 au avut finanțare mixtă.
Structura așezămintelor social-filantropice în 2024 a inclus: 68 birouri de asistență socială, 148 cantine sociale și servicii de masă la domiciliu, 148 centre de zi pentru copii, 47 centre de zi pentru vârstnici, 5 centre de zi pentru persoane cu dizabilități, 61 centre rezidențiale pentru copii, 57 centre rezidențiale pentru vârstnici, 4 centre rezidențiale pentru persoane cu dizabilități, 42 servicii de îngrijire la domiciliu, 27 instituții ce oferă servicii medicale și de recuperare, 16 servicii de îngrijire socio-medicală la domiciliu, 69 servicii educaționale, 108 centre de informare și consiliere, 23 locuințe protejate, 19 centre de urgență și 18 campusuri de tabără.
Asistența religioasă în unitățile militare
În anul 2024, asistența religioasă în unitățile militare, penitenciare, spitale și așezăminte de ocrotire socială a fost asigurată de 506 preoți, după cum urmează: 22 în unități ale Ministerului Afacerilor Interne, 90 în unități militare, 39 în sistemul penitenciar și 355 în spitale și așezăminte de ocrotire socială. În aceste unități, există 442 biserici și capele sfințite, precum și alte spații special amenajate. În prezent, 40 de lăcașuri se află în diverse stadii de construcție și amenajare.
Voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului au derulat două programe social-filantropice: „Implică-te! Împreună reușim mai mult!”, care a inclus 39 activități și a beneficiat de peste 2.200 de participanți pentru prevenirea excluziunii sociale, și programul „Ajutor pentru elevi”, care a avut 60 de beneficiari și a fost destinat reducerii abandonului școlar.
În anul 2024, Caravana medicală „Sănătate pentru sate” a desfășurat 27 acțiuni, beneficiind de 2.130 participanți. În perioada 2015-2024, au avut loc 141 deplasări, cu 15.604 beneficiari, iar 76 dintre acestea s-au concentrat pe prevenție și educație pentru sănătate, având 16.381 beneficiari.
În cadrul campaniilor organizate de Biserica Ortodoxă Română în anul 2024, 11.580 de persoane au participat ca donatori de sânge, fiind colectați 5.136 litri de sânge. Din aceștia, 2.130 de donatori și 1.000 litri de sânge provin din cele 13 ediții ale Campaniei „Donează sânge, salvează o viață!”. De la lansarea campaniei în 2013, au fost organizate 58 de ediții, colectându-se peste 25.000 litri de sânge de la mai mult de 52.000 de donatori fideli.

Donare de sânge. Sursa foto: Arhiva EVZ
Biserica Ortodoxă Română a colaborat cu Institutul Național de Endocrinologie „C.I. Parhon”
„În anul 2024, a continuat parteneriatul cu Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” București, în cadrul „Campaniei de prevenție și diagnosticare a cancerului de col uterin”, înregistrându-se activități în 26 de localități, cu un număr total de peste 400 beneficiare (2018-2024: 42 deplasări, cu un număr de peste 1.727 beneficiare).
Pornind de la modelul parteneriatului mai sus menționat, în anul 2024 a fost semnat, de către Patriarhia Română, Protocolul de colaborare cu Institutul Național de Endocrinologie „C.I. Parhon” din București, în vederea desfășurării de activități medicale cu caracter umanitar”, se mai arată în raportul prezentat de Patriarhul Daniel.
În urma inundațiilor din județele Galați și Vaslui, din perioada 13-14 septembrie 2024, Patriarhul României a acordat suma de 100.000 lei Arhiepiscopiei Dunării de Jos, din Fondul Filantropia al Administrației Patriarhale și, de asemenea, au fost organizate colecte în eparhiile din Patriarhia Română.
Astfel, Biserica Ortodoxă Română a strâns fonduri în valoare de 18.479.652,85 lei, sumele fiind direcționate către Arhiepiscopia Dunării de Jos și Episcopia Hușilor. De asemenea, în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor, au fost achiziționate 2.621 seturi de produse electrocasnice (aspirator și fier de călcat) pentru familiile afectate, în valoare de 813.695 lei, pe baza unei analize de nevoi.
În paralel, au fost realizate colecte pentru alte cazuri de persoane sinistrate din țară, precum pentru refugiații din Nagorno-Karabah, în valoare de 2.217.675,05 lei. Astfel, totalul fondurilor colectate pentru sinistrați a ajuns la 20.697.327,90 lei.
Suma totală cheltuită de Biserica Ortodoxă Română
Astfel, în cadrul raportului prezentat de Patriarhul Daniel, Biserica Ortodoxă Română a acordat ajutoare financiare directe în valoare de 31.999.568,26 lei și ajutoare materiale în valoare estimată de 103.126.959,63 lei. Pentru susținerea activității de asistență socială, raportul arată că au fost cheltuiți 207.279.656,77 lei.
„Pentru susținerea întregii activități de asistență social-filantropică și pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2024, la nivelul întregii Biserici Ortodoxe Române au fost cheltuiți în total 363.103.512,56 lei, adică 72.991.499,33 euro (curs mediu 2024: 1 EUR = 4,9746 lei).
În această sumă nu sunt cuprinse cheltuielile privind o mulțime de activități caritabile ale parohiilor și mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor și săracilor, care nu au fost cuantificate financiar și, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale”, se maia rată în raport, potrivit Știripesurse.ro