Benjamin Netanyahu, în vârstă de 73 de ani, a fost învestit premier al Israelului și va conduce un guvern cu orientare ultraconservatoare. Care sunt marile controverse ale acestei perioade.

Benjamin Netanyahu (73 de ani) este judecat pentru luare de mită și a încercat să calmeze îngrijorările legate de soarta drepturilor civile şi a diplomaţiei de când blocul său de partide naţionaliste şi religioase a obţinut majoritatea parlamentară în alegerile din 1 noiembrie.

Printre aliaţii săi se numără partidele Sionismul Religios şi Puterea Evreiască, care se opun statalităţii palestiniene şi ai căror lideri - ambii colonişti din Cisiordania - s-au pronunţat în trecut împotriva sistemului judiciar israelian, a minorităţii arabe şi a drepturilor LGBT.

Mari controverse după revenirea lui Benjamin Netanyahu

Premierul a promis de mai multe ori că are de gând să promoveze toleranţa şi să urmărească pacea. El a declarat în faţa parlamentului că "încheierea conflictului israeliano-arab" este prioritatea sa principală, alături de contracararea programului nuclear iranian şi consolidarea capacităţii militare a Israelului.

Opozanţii l-au huiduit şi susţin că Netanyahu a trebuit să facă înţelegeri costisitoare pentru a-şi asigura noi parteneri de guvernare, după ce partidele centriste l-au boicotat din cauza problemelor sale juridice.

Guvernul său a obţinut la învestire 63 din cele 120 de voturi parlamentare posibile.

Pentru palestinieni, linia de guvernare a lui Netanyahu întunecă o perspectivă deja sumbră, în condiţiile în care violenţele sunt în creştere, iar coloniile evreieşti sunt pe cale să se extindă în Cisiordania - unul dintre teritoriile în care ei speră să-şi construiască viitorul stat.

Partidul conservator Likud al lui Netanyahu a declarat în liniile sale directoare pentru guvern că va "promova şi dezvolta colonizarea" pe terenuri la care "poporul evreu are un drept exclusiv şi inatacabil". Majoritatea puterilor mondiale consideră ilegale coloniile construite pe terenuri capturate în război.

Conflict major în Cisiordania

"Aceste orientări constituie o escaladare periculoasă şi vor avea repercusiuni pentru regiune", a reacţionat Nabil Abu Rudeineh, purtătorul de cuvânt al preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas, conform news.ro.

În 2022 s-au consemnat unele dintre cele mai grave violenţe în Cisiordania din 2015 încoace, după ce forţele israeliene au luat măsuri drastice împotriva revoltelor palestiniene şi a atacurilor militanţilor.

Abbas a criticat noul guvern spunând că "motto-ul său este extremismul şi apartheidul".