Sursa foto: Freepik
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Camera Deputaților a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, legea privind Conturile de Economii și Investiții (CEI), cu 262 de voturi pentru și o abținere. Proiectul introduce un mecanism voluntar prin care persoanele fizice vor putea economisi și investi pe termen lung, inclusiv în acțiuni, obligațiuni și fonduri, cu un regim fiscal distinct.
Inițiatorii proiectului spun că sistemul este inspirat de modele precum 401(k) din Statele Unite și contul suedez ISK și că ar putea permite acumularea unui capital suplimentar pentru perioada de după pensionare.
Cum vor funcționa Conturile de Economii și Investiții
Potrivit proiectului, orice persoană fizică va putea să își deschidă un Cont de Economii și Investiții la o societate de servicii de investiții financiare (SSIF) sau la o bancă.
Banii depuși în cont vor putea fi investiți în acțiuni, obligațiuni și fonduri. Potrivit deputatului Sebastian Burduja, unul dintre inițiatorii proiectului, câștigurile obținute în timp din dividende, dobânzi sau creșterea valorii investițiilor vor rămâne în cont și nu vor fi impozitate an de an.
„Îți deschizi un cont la o bancă sau la o firmă de brokeraj autorizată. Pui bani în el când poți și cât poți. Alegi în ce investești: acțiuni, obligațiuni, fonduri. Tot ce câștigă banii tăi în timp, dividende, dobânzi, creșteri de valoare, rămâne în cont și nu se impozitează an de an. Banii lucrează pentru tine zeci de ani fără să piardă câte o bucată la fiecare pas”, a spus Burduja.
CEI-S și CEI-D, cele două tipuri de conturi
Proiectul prevede două tipuri de Conturi de Economii și Investiții, cu regimuri fiscale diferite. CEI-S, unde „S” vine de la scutire, presupune ca banii depuși să provină din venitul net, asupra căruia taxarea a avut deja loc. Retragerea fondurilor la momentul pensionării nu va mai fi impozitată.
CEI-D, unde „D” vine de la deductibilitate, presupune ca banii să fie depuși din salariul brut, urmând ca impozitarea să se facă la momentul retragerii fondurilor. Potrivit explicațiilor prezentate de inițiatori, în ambele variante banii sunt impozitați o singură dată. Pentru conturile deschise la SSIF, banii rămân în proprietatea titularilor și nu sunt virați la bugetul de stat.
Conturile CEI vin în plus față de pensia publică și Pilonul II
Inițiatorii precizează că noul mecanism este voluntar și nu modifică pensia de stat, Pilonul II sau pensiile facultative.
Sebastian Burduja a arătat că acestea „rămân exact cum sunt”, iar contul CEI ar urma să fie o opțiune suplimentară pentru persoanele care doresc să își construiască un capital propriu.
Exemplul cu 300 de lei pe lună pentru 35 de ani
Sursa foto: Arhiva EVZ
Sebastian Burduja a prezentat și un exemplu de calcul pentru economisirea pe termen lung. „Să zicem că pui deoparte 10 lei pe zi, adică 300 de lei pe lună. Faci asta timp de 35 de ani, cât durează o carieră obișnuită. Dacă investițiile aduc în medie 7% pe an peste inflație, cât a adus bursa americană în ultimul secol, ajungi la peste 500.000 de lei, în bani de azi. Asta înseamnă aproximativ 100.000 de euro. Din buzunarul tău au ieșit 126.000 de lei. Restul îl face timpul”, a explicat deputatul PNL.
El a precizat că investițiile la bursă pot avea și perioade de scădere și că mecanismul este gândit pentru investiții pe termen lung.
Inițiatorii invocă investițiile în companiile românești
Potrivit lui Burduja, banii investiți prin aceste conturi pot ajunge și la companiile românești listate la bursă, care au nevoie de capital pentru dezvoltare.
Deputatul a susținut că astfel de investiții pot contribui la finanțarea companiilor, la crearea de locuri de muncă și la creșterea salariilor. „O țară prosperă se construiește din oameni care au proprietate, economii și încredere în viitor”, a transmis Burduja.
În același mesaj, deputatul a caracterizat proiectul drept „o lege liberală” și a menționat că acesta a fost semnat de parlamentari de la mai multe partide.
„Conturile CEI pot completa veniturile de la pensie”
Și deputații USR Cristina Prună și Claudiu Năsui, co-inițiatori ai proiectului, au susținut introducerea noului mecanism.
Claudiu Năsui a declarat că legea creează un sistem prin care românii își pot constitui economii pentru perioada de după pensionare, prin investiții pe piața de capital.
„Legea adoptată astăzi de Parlament este una cu adevărat reformatoare pentru investiții și pensii. Noi am propus să avem un sistem care să ne permită să avem o pensie autentic contributivă și total independentă de politicieni sau de demografia populației. Iar ca bonus, sistemul acesta va da României piețe de capital puternice, nu doar români mai prosperi”, a declarat Năsui.
Deputatul USR a folosit, la rândul său, exemplul economisirii a 10 lei pe zi și a unui randament mediu de 7% pe an pentru a susține că suma acumulată la pensie ar putea depăși 100.000 de euro, calculată la valoarea actuală a banilor.
Presiunea demografică asupra pensiilor
Cristina Prună a afirmat că sistemul public de pensii este supus unei presiuni tot mai mari și că economisirea individuală poate reprezenta o componentă suplimentară pentru perioada de pensionare.
„Românii nu pot depinde la nesfârșit exclusiv de pensia de stat. Nu este corect să rămânem la mâna statului, în condițiile în care sistemul public de pensii este supus unei presiuni din ce în ce mai mari”, a declarat deputata USR.
Prună a invocat și o estimare potrivit căreia, în 2035, ar urma să existe un salariat la 2,5 pensionari și a spus că proiectul reprezintă, în viziunea sa, un pas către reforma Pilonului I de pensii.
Recomandările noastre
