B9, un summit în care „rămâne cum s-a stabilit”. De ce nu ieșim din „Complexul Înaltei Porți”

B9 a fost un summit foarte așteptat. Evident, România, ca gazdă a vrut să obțină un capital de imagine. Din păcate, vorbim de o simplă acțiune de imagine, lipsită de substanță. Suntem captivi încă în „Complexul Înaltei Porți”.

„Complexul Înaltei Porți”  - răspunsul pentru semi-eșecul B9

Summitul B9 a fost gândit de echipa Președintelui Nicușor Dan drept o lovitură prin care să se capteze atenția Casei Albe. Pare mai mult focul de semnalizare al unor naufragiați decât un far care să ghideze navele pe vreme de furtună. Nicușor Dan are nevoie de SUA să își păstreze mandatul. Guvernul demis Bolojan era „pro-european” pe hârtie. Incapabil să respecte jaloanele PNRR, Guvernul a ratat tranșe de bani, iar pe altele le va rata.

Jurnalistul Dan Andronic a prezentat dorința liderilor români de a se raporta la „Înalta Poartă” drept „Complexul Înaltei Porți”. Cartea poate fi comandată de pe site-ul edituradecarte.ro. De fapt, Nicușor Dan asta vrea. Dorește ca militarii americani care vor fi retrași din RFG să vină în România. Dar România a rămas izolată de Polonia. O dată, prin schisma Ungariei. A doua oară prin dorința Poloniei de a se grupa la Marea Baltică. Polonia are graniță comună cu Belarus și cu Federația Rusă (Kaliningrad). Așadar, Polonia joacă mai mult pe „cartea nordică”, se apropie de spațiul scandinav. Relația Poloniei cu SUA este mult mai eficientă.

Ce trebuie să facă Vance dacă Trump e asasinat. Un oficial a dezvăluit că președintele a lăsat instrucțiuni clare. Video

Biletele de avion se scumpesc după noile reguli privind emisiile de carbon. Anunțul vine înainte de sezonul vacanțelor

De ce B9 nu oferă ceea ce se spera?

Că SUA nu dau „două parale” pe Summitul B9, o dovedește însuși faptul că liderul american Donald Trump este la Beijing pentru a discuta cu onologul său chinez Xi Jinping. Este evident de ce Administrația Trump a declinat invitația la București. Se trata întâlnirea de la Beijing. Aici, Istoria arată că resposnabilitatea eșecului prezenței unui reprezentant de top al SUA (Secretarul de Stat Marco Rubio de exemplu) se datorează incapacității Ambasadei României de la Washington DC să ofere analize relevante. Cu siguranță, dacă faci lobby, dacă participi la reuniuni, dacă studiezi, afli. Adică, nu era un secret că pleacă Trump la Beijing.

Ungaria s-a abținut să semneze Declarația Summitului B9 care consideră „Rusia, principala amenințare pentru NATO”. De fapt, această abținere înseamnă menținrea unei linii de politică externă inaugurată de către Viktor Orban.

Ce este de făcut? Exemplul „Micii Înțelegeri” și „Înțelegerii Balcanice”

Pentru ca semi-eșecul B9 să nu se mai repete, România trebuie să facă schimbări în diplomație. Trebuie evaluată activitatea Ambasadei României în SUA. Demiterea Guvernului Bolojan este o ocazie bună să se facă schimbări sau evaluări. România a mai trecut printr-un eșec diplomatic în perioada interbelică.

Mica Înțelegere din 1921 și Înțelegerea Balcanică din 1934 au fost încercări regionale de a căpăta o imagine în Europa. Dar aceste asocieri diplomatice regionale nu au avut fundația din „betonul armat” al tratatelor solide cu Franța, Marea Britanie. Să nu uităm că României în 1920 i s-a recomandat să stabilească relații diplomatice cu puterea sovietică, instaurată la Moscova după 25 octombrie 1917. Evident, abia în 1934, România și URSS și-au stabilit relațiile diplomatice. În 1926, s-au reînoit relațiile cu Marea Britanie și Franța. Restul, evident, sunt detalii istorice.