Azilele groazei din Bihor. Ce responsabilitate are Ilie Bolojan. Cum a încercat să evite răspunderea

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Descinderile de amploare ale procurorilor DIICOT de la azilele groazei din județul Bihor au declanșat o undă de șoc pe scena politică din România. Din punct de vedere politic și moral au adus în discuție responsabilitatea administrativă a lui Ilie Bolojan, fost președinte al Consiliului Județean (CJ) Bihor în perioada 2020–2024 și actual premier interimar.

Rețeaua condusă de Viorel Pașca sub paravanul Asociației „Dumbrava DPG – Dumnezeu Poartă de Grijă” a exploatat, conform anchetatorilor, sute de persoane vulnerabile în ultimii șase ani. Timp în care peste 400 de beneficiari au decedat în condiții suspecte.

Viorel Pașca, coordonatorul azilelelor din Bihor. sursa: captură video

Impactul cazului este major: dincolo de drama umană și prejudiciul de 13 milioane de lei, scandalul lovește direct în imaginea de administrator eficient și intransigent a lui Bolojan, oricine putând arătând cu degetul spre rețeaua de influență politică și de control din județ.

Ancheta DIICOT din Bihor - 6 ani de ilegalități

Potrivit datelor oficiale publicate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), asociația suspectată din Bihor opera complet în afara legii, nefiind acreditată sau licențiată pentru servicii de asistență socială.

Mesaj dur pentru apărătorii azilului: „Ați ajutat un escroc și o rețea criminală”. Medicul Gabriel Diaconu relatează situația găsită în Bihor

Haos la Metrou, miercuri dimineața: stații inundate și trafic oprit

Anchetatori au stabilit că gruparea prelua persoane cu afecțiuni psihice sau dizabilități din unități spitalicești din întreaga țară și le reținea în condiții improprii pentru a le însuși pensiile, indemnizațiile de handicap și ajutoarele de stat.

Raportul preliminar indică cifre cutremurătoare înregistrate în ultimii șase ani. O perioadă care se suprapune parțial cu mandatul lui Ilie Bolojan la șefia CJ Bihor.

413 persoane vulnerabile au fost identificate în viață și evacuate în timpul perchezițiilor.

401 decese au fost contabilizate în cadrul aceleiași rețele, victimele fiind îngropate ilegal pe un teren viran de la marginea unui cimitir pentru a ascunde decesele și a încasa în continuare drepturile financiare și ajutoarele de înmormântare.

13.048.821 lei reprezintă prejudiciul total estimat de procurori prin deturnarea fondurilor destinate asistenței sociale.

Descinderea autorităților la azilele din Bihor. sursa: DIICOT

Rolul Prefecturii și al rețelei politice PNL Bihor

În centrul criticilor se află acum modul în care instituțiile locale de control au gestionat situația acestor centre de-a lungul anilor. Jurnaliștii de investigație au atras atenția asupra legăturilor strânse dintre Ilie Bolojan și șefii instituțiilor care aveau obligația legală să monitorizeze sau să oprească azilele clandestine.

Mihai Belu: La Bolojan în Oradea, cu știința lui Dragoș Pîslaru, o grupare criminală exploata oameni vulnerabili. În urma lor, 401 morminte clandestine. În câmp. Poliția caută cadavrele cu tehnici criminalistice și câini de urmă. Nici Bolojan, nici Pîslaru nu au ajuns la niciun parchet. Pîslaru a recunoscut public faptul că știa de situație din 2016, de când era ministru al muncii în Guvernul Cioloș. Cel puțin când a fost președinte de Consiliu Județean, a știut și Bolojan. Corupția și incompetența lasă în spatele lor cadavre.

O figură cheie în această cronologie este Dumitru Țiplea, un apropiat politic al lui Bolojan, ulterior devenit deputat de Bihor, care a ocupat funcția de Prefect al Județului Bihor în perioada controalelor naționale din sistemul de asistență socială.

Deși sub coordonarea sa au fost efectuate verificări în anii precedenți și s-au aplicat sancțiuni contravenționale Asociației Dumbrava pentru lipsa licențelor de funcționare, măsurile luate de Prefectură nu au dus la acțiuni concrete de închidere sau relocare a bolnavilor, rețeaua continuând să funcționeze nestingherită până la intervenția procurorilor.

Dumitru Țiplea, fost prefect de Bihor, actual deputat PNL. sursa: Facebook

În paralel, structurile de asistență socială din Oradea au fost conduse ani la rând de oameni promovați direct de Bolojan.

Arina Moș, actuală senatoare PNL de Bihor și o colaboratoare de lungă durată a premierului interimar, a condus ca directoare executivă Direcția de Asistență Socială Oradea (DASO).

O instituție aflată în subordinea Primăriei Oradea, municipalitate controlată politic de aceeași echipă administrativă. Deși DASO avea competență primară pe raza municipiului, criticii reclamă lipsa de vigilență și de cooperare instituțională la nivel regional privind fluxul de persoane vulnerabile din județ.

Arina Moș și primii pași alături de Ilie Bolojan, 2008. sursa: facebook

Reacția lui Ilie Bolojan

Interpelat public cu privire la acest caz, având în vedere că DGASPC Bihor se află în subordinea directă a Consiliului Județean pe care l-a condus, premierul interimar Ilie Bolojan a negat că ar fi deținut informații din interiorul aparatului administrativ local referitoare la abuzuri.

Într-o intervenție televizată la TVR 1, acesta a precizat: „Știu ceea ce am văzut astăzi din informațiile publice. Știu că DSU și Ministerul Muncii au solicitat un ajutor de urgență pe care l-am aprobat în această seară, în așa fel încât persoanele care au fost ridicate de la această asociație să fie relocate către instituții din județele limitrofe.”

Cu toate acestea, fostul secretar de stat în Ministerul Sănătății, Alexandru Rogobete (PSD), l-a acuzat public de nepăsare, amintind că rapoarte oficiale ce vizau transferuri suspecte de pacienți către centrele neautorizate din Bihor fuseseră deja trimise către structurile judiciare încă din vara anului trecut, fără ca autoritățile județene să intervină radical pentru a bloca adăposturile lui Viorel Pașca.

Politica de reduceri de personal la DGASPC

O analiză a sursei problemei arată că sub mandatul lui Ilie Bolojan la Consiliul Județean Bihor, o componentă esențială a strategiei sale administrative a fost restructurarea masivă a aparatului bugetar, inclusiv la DGASPC Bihor. Publicația locală Bihoreanul a scris în trecut despre protestele dure ale angajaților din asistența socială după eliminarea a peste 250 de posturi din cadrul instituției. Măsura fiind catalogată de sindicate drept una care „periclitează funcționarea centrelor și capacitatea de supraveghere a beneficiarilor”. Se pare că au avut dreptate...

Deși susținătorii lui Bolojan argumentează că asociația privată funcționa clandestin, fără contracte directe de finanțare cu CJ Bihor, specialiștii în politici publice subliniază că monitorizarea persoanelor cu dizabilități de pe raza județului și verificarea rețelelor ilegale intrau în sfera de competență a instituțiilor locale de control.

Ancheta DIICOT va trebui să stabilească dacă lipsa de reacție a oficialilor din Bihor a fost cauzată de neglijență sau de o protecție sistemică la nivel înalt.