Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Spinoasa problemă a Macedoniei a opus statele balcanice (Serbia, Grecia, Bulgaria) Imperiului Otoman în 1912-1913. Apoi, le-a făcut să se îndrepte unul contra celorlalte în 1913. Bulgaria a atacat Serbia, Grecia. România a intervenit contra Bulgariei. Un litigiu de frontieră și un război dintre Serbia și Bulgaria a fost tranșat la București pe 3 martie 1886. România avea să tranșeze pacea celui de Al Doilea Război Balcanic la București, la 10 august 1913.
De ce Guvernul de la București era interesat de conflictul balcanic
La București, România fiind aliata secretă a Puterilor Centrale, persista nemulțumirea față de lipsa satisfacției în chestiunea frontierei dobrogene. Dacă Rusia se apropia de Serbia, Bulgaria și Imperiul Otoman deveneau și ele aliate tot mai mult cu Austro-Ungaria.
Serbia, Muntenegru, Bulgaria, Grecia au decis să atace Imperiul Otoman pentru a împărți Macedonia. În Primul Război Balcanic, România a fost neutră. Bulgaria, nemulțumită însă, și-a atacat aliații. România a decis să atace Bulgaria iar aceasta a capitulat.
Între Sofia și București, au existat numeroase incidente diplomatice în perioada 1878-1900
Nu va fi singura controversă între România și Bulgaria. O dată reglementată frontiera terestră dobrogeană (de la vest de Silistra și până la sud de Mangalia), s-au deschis certuri pe talvegul Dunării. Erau câteva insule, pe centrul șenalului navigabil, care fuseseră convenite, la paritate, să fie românești și bulgărești. Formal Imperiul Otoman era încă suzeranul Bulgariei. Numai că, Insula Bujorescu, apărută natural în 1840, la sud de Zimnicea, a pus probleme. Fără să fie pe vreo hartă a perioadei a ajuns în 1894, să se unească practic cu o insulă bulgară. Bulgarii au considerat că partea cea mai mare din insula unită natural era la ei! Deci România ar fi trebuit să renunțe total! Diferendul a fost rezolvat până la urmă la 1900, prin încetarea pretențiilor bulgare.
romania bulgaria © Liskonogaleksey | Dreamstime.com
În jurul anului 1900, apare la Sofia VMOK, un comitet bulgar de eliberare a Macedoniei. Macedonia rămăsese cea mai mare posesiune otomană europeană, pe lângă Tracia de Est. Macedonia era râvnită de sârbi, greci și bulgari. Evident, VMOK râvnea și la Dobrogea. În 1900, jurnalistul aromân Ștefan Mihăileanu a fost asasinat la București, iar contra Regelui Carol s-a descoperit un atentat. Guvernul bulgar a acționat pedepsind formal grupul considerat terorist la București. România însă nu a fost mulțumită cu acest gest formal.
Anexarea Bosniei-Herzegovina de către Austro-Ungaria în octombrie 1908 a fost marcată concomitent cu proclamarea Independenței Bulgariei. Relațiile bilaterale intrau într-o nouă eră, între Sofia și București.
Sura foto: Arhiva Evz
Tratatul de la București, 10 august 1913
Tratatul de la București din 10 august 1913 a consfințit pentru România, rectificarea frontierei dobrogene prin adăugarea Cadrilaterului la România (Dobrogea de Sud pe linia Turtucaia - Silistra-Balcic-Ekrene). Au fost create județele Durostor-centrul la Silistra și Caliacra- centrul la Bazargic. Bulgaria a trebuit să suporte cererile Greciei, Serbiei, Muntenegrului și, evident, României.
Conferința care a dus la semnarea Tratatului de la București, a fost prezidată de către Președintele Consiliului de Miniștri, conservatorul junimist Titu Maiorescu.
Nicolae Iorga spusese clar că această campanie în Bulgaria a fost „discutarea chestiunii Transilvaniei”. Practic, alianța României cu Puterile Centrale intrase în punctul mort, înainte de ruperea ei în 1916, când România a ieșit din neutralitate și a intrat în Primul Război Mondial început în 1914.
Palatul Victoria. Sursă foto: Dreamstime
Unde s-a semnat tratatul
Tratatul s-a semnat în Palatul Sturdza. Fusese o construcție emblematică din București. Fusese comandată de Prințul Sturdza supranumit „Beizadea Vițel”. Clădirea avea o arhitectură care combina mai multe stiluri, cu turnuri la colțuri. I se mai spunea „prăjitura”. În 1913, acolo funcționa Ministerul Afacerilor Străine. Aici, s-a semnat Tratatul de la București din 10 august 1913.
Clădirea se găsea în zona Pieței Victoriei de astăzi. Regele Carol al II-lea ordonase deja ridicarea lângă clădire a actualului Palat Victoria. La un moment dat, Palatul Sturdza a ars. Bombardamentele anului 1944 au afectat ambele clădiri. După 1945, clădirea unde fusese Ministerul Afacerilor Străine a fost demolată. Palatul Victoria va fi terminat de regimul comunist.
Recomandările noastre
