Un număr de 16 avocați s-au înscris pentru șefia conducerii Baroului București. În ultimii ani, organul reprezentativ al avocaților din Capitală s-a confruntat cu o problemă serioasă care i-a afectat grav credibilitatea și imaginea.

Este vorba de avocații condamnați definitiv pentru corupție, care nu au fost excluși din profesie. În contextul în care mâine se desfășoară alegererile pentru Decanul Baroului, i-am întrebat pe candidați care este punctul lor de vedere față de colegii condamnați definitiv pentru fapte de corupție. Ar trebui sau nu să mai profeseze? Cei mai mulți dintre ei au fost de acord cu excluderea din profesie, dar au fost și voci care au luat apărarea condamnaților.

Mihail Ciobanu

„Teoretic n-ar trebui să mai profeseze. Consiliul Baroului analizează fiecare caz de excludere. Personal cred că un avocat condamnat definitiv pentru fapte de corupție nu ar mai trebui să profeseze”.

Ion Predonu

„Regrete adevărate. Evident că nu pot să rămână în funcții. Dacă la judecători și la procurori se aplică această regulă, de ce nu s-ar aplica și în cazul nostru? Trebuie să ai bărbăția să suporți consecințele”.

Cristian Gâdea

„Nu sunt pentru excluderea automată din profesie. Nu descoperim acum America. După ce îți ispășești pedeapsa, revii în funcție. Chestiunea asta este ca un corn englezesc care face zgomot, dar fără substanță”.

Eugen Sebastian Cudrici

„Toate profesiile juridice își fac curățenie în interior. Un avocat are nevoie de o bună reputație. Aceasta se pierde odată cu o condamnare definitivă”.

Cristian Sacasanu

„Condamnații definitiv pentru corupție n-ar trebui să mai poată profesa. Normal, de bun simț, ar fi să fie excluși”.

Daniel Fenechiu

„Avocatul condamnat este nedemn să mai exercite profesia de avocat. Sunt categoric împotriva păstrării condamnaților definitiv în breaslă. Un comportament neadecvat afectează imaginea profesiei”.

FOTO:  Daniel Fenechiu

Ilie Iordăchescu

„Conform legii, doar Consiliul poate decide excluderea unui avocat din Barou. Nu pot să am o părere personală în afara legii. Cei mai mulți au fost excluși dacă au afectat imaginea profesiei.”

FOTO: Ilie Iordăchescu

Ion Dragne

„Este clar faptul că, față de fapte de asemenea natură, trebuie să se aplice excluderea din profesie. În mod categoric, sunt pentru excluderea avocaților condamnați definitiv pentru fapte de corupție”.

FOTO: Ion Dragne

Laura Voicu

„O condamnare reprezintă o atingere gravă adusă profesiei. Orice persoană care a greșit trebuie să plătească. Un avocat condamnat definitiv nu mai are ce să caute în profesie”.

FOTO: Laura Voicu

Ciprian Bărbuceanu

„În cazul condamnărilor definitive, pentru avocați să se aplice legea. Atât.”

Marius Coltuc

„Nu ar mai trebui să profeseze. Nu doar cei condamnați pentru fapte de corupție, ci toți cei condamnați pentru fapte săvârșite cu intenție”.

Damian Burueană

„Prin telefon, în niciun caz! La revedere!”

Mihnea Stoica

„Decizia de excludere aparține Consiliului Baroului. Eu nu o să votez pentru excluderea din breaslă a unui avocat care a confundat un jandarm cu un parcagiu, căruia i-a dat 5 lei”.

Avocați condamnați, dar în funcție

Cel mai cunoscut caz de avocat condamnat definitiv și care îmbracă roba în continuare este cel al lui Florin Costiniu, fost judecător la Instanța Supremă. El a primit patru ani de închisoare cu suspendare în dosarul fostului senator PSD Cătălin Voicu. Fostul procuror general adjunct al României, Gabriela Ghiță, a primit 2 ani de închisoare cu executare în dosarul examenelor trucate din magistratură. Nu a fost exclusă din magistratură nici după eliberarea din închisoare. Doru Boștină e cercetat în mai multe dosare și chiar condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare. A fost exclus din Baroul București, dar s-a înscris în Baroul Ilfov.

Mizele alegerii decanului și a consilierilor din cel mai mare barou din țară

Dacă pentru funcția de Decan al Baroului București s-au înscris 16 candidați, pentru posturile de consilier al Baroului București s-au înscris 81 de avocați, pe 15 locuri. Instituția din București este cea mai mare din țară și reprezintă interesele a 12 mii din 21.000 de avocați din România. Baroul București este cel mai influent din cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR). Fiecare consilier coordonează activitatea unui anumit domeniu/ resort de activitate. Consiliul este ales pentru o perioadă de 4 ani. Organul executiv al Consiliului UNBR, Comisia permanentă, se compune din 15 membri, dintre care 5 membri sunt reprezentanți ai Baroului București, iar 10 membri sunt reprezentanți ai celorlalte barouri din țară.

Problemele din Capitală

În ultimii ani, Baroul București a fost ținta unor critici care vizau o serie de probleme organizatorice. În primul rând s-a pus problema Barourilor paralele, care ar știrbi din puterea avocaților din UNBR. O altă chestiune vizează diminuarea încrederii publice în profesia de avocat, după ce, an de an, tot mai mulți apărători au ajuns „clienții” procurorilor DNA. Când s-a impus luarea unor decizii ferme privind excluderea din avocatură a celor condamnați definitiv pentru fapte cu intenție, actuala conducere, sub mandatul decanului Ilie Iordăchescu, a lăsat impresia că se trage de timp în mod inutil.