Reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor şi cei ai Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) avertizează: Termenul de amânare pentru 9 luni a plăţii ratelor la credite poate duce la o alocare nejustă a rezervelor sistemului bancar, dăunătoare capacităţii de redresare a economiei.
"Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), organizaţii care reprezintă toate instituţiile bancare active pe piaţa românească, consideră că abordarea individuală a cazurilor clienţilor, persoane fizice şi juridice, afectaţi de pandemia de COVID-19 reprezintă cea mai corectă şi eficientă abordare pentru soluţionarea reală a dificultăţilor financiare ale clienţilor, fără afectarea lichidităţii sistemului bancar", se arată în comunicatul celor două organizaţii, potrivit Agerpres.
Soluţii individuale pentru cei cu rate la bancă
Acestea menţionează că economia are nevoie de soluţii individualizate pentru clienţii băncilor şi recomandă evitarea de moratorii generalizate din partea autorităţilor, necalibrate corespunzător, ce aplică măsuri 'universale', de amânare a ratelor chiar şi până la 9 luni, care pot conduce la afectarea gravă a lichidităţii sistemului bancar şi care nu soluţionează pe fond diversitatea de situaţii cu care se confruntă clienţii.
"Impunerea de soluţii generalizate, fără studii de impact, nu ajută economia, populaţia, companiile şi în niciun caz revenirea economică viitoare. Băncile au înţeles situaţia specială prin care trec mulţi dintre clienţi în această perioadă însă, pentru promovarea unor principii de creditare corecte şi sănătoase, consideră că orice perioadă de amânare a rambursării ratelor, absolut necesară, ar trebui avută în vedere pe baza analizei instituţiilor de credit, de la caz la caz, şi cu identificarea de soluţii suplimentare", se arată în comunicat.
Ne puteți urmări și pe Google News
Comunitatea bancară solicită echilibru şi raţiune economică în deciziile de politici publice pentru utilizarea optimă a resurselor economice ale sistemului financiar, astfel încât să "nu rămânem fără tracţiune în activitatea de creditare şi mai ales, să nu fie afectate lichiditatea şi capitalizarea băncilor", care vor fi principalele motoare de redresare economică în viitorul apropiat.
Motivul îngrijorăii
"Aceste măsuri au rolul de a conserva capacitatea băncilor, în calitatea lor de Infrastructură Critică Naţională, de a rămâne solid capitalizate şi cu indicatori de lichiditate în acord cu reglementările naţionale şi internaţionale, pentru a evita afectarea stabilităţii financiare. Considerăm că economia României are nevoie să rămână agilă şi că trebuie să dimensionăm stimulul de amânare a plăţii ratelor pe o perioadă adecvată. Utilizarea resurselor sistemului financiar e necesar a se face cu înţelepciune, pentru a le putea avea la dispoziţie şi după această perioadă de eforturi deosebite. Efortul sistemului bancar de susţinere a clienţilor persoane fizice şi juridice trebuie bine dozat către clienţii care întâmpină cele mai acute dificultăţi financiare în contextul pandemiei şi nu întregii economii nediscriminat, pentru a ne asigura de disponibilitatea resurselor sistemului pentru o criză economică de durată", se menţionează în comunicat.
"În consecinţă, aşa după cum subliniază şi Banca Naţională a României în informările sale, creditul nu trebuie reclasificat, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării. Prin flexibilizările solicitate de comunitatea bancară şi introduse la cadrul normativ prudenţial, sistemul bancar poate să răspundă eficient nevoilor clienţilor care întâmpină dificultăţi financiare şi să asigure necesarul de finanţare atât de necesar pentru repornirea motoarelor întregii economii. De asemenea, toate facilităţile oferite de bănci trebuie să nu conducă la un dezavantaj competitiv în raport cu ceilalţi creditori din piaţă", se precizează în comunicatul.
Recomandările noastre
