Într-un episod recent al podcastului „Capital de Sănătate”, moderat de Sorin Andreiana, redactor-șef al revistei Capital, invitată a fost Sânziana Burcea, psiholog clinician cu experiență în diagnosticarea și tratarea tulburărilor din spectrul autist. Dialogul a oferit o perspectivă esențială asupra importanței intervenției precoce, dar și asupra unei metode inovatoare, aplicate deja cu succes în România: metoda Mifne.

Sânziana Burcea a explicat pe larg cum această abordare complexă, centrată pe relația copil-părinte, reușește să obțină progrese remarcabile, uneori chiar spectaculoase, în dezvoltarea copiilor. În centrul acestei metode se află identificarea timpurie a semnelor de pre-autism, observabile începând cu primele luni de viață.

Metoda Mifne – o abordare unică, axată pe atașament și familie

Metoda Mifne a fost dezvoltată în Israel, în urmă cu peste patru decenii, de dr. Hanna Alonim, și a fost prima intervenție terapeutică dedicată exclusiv copiilor sub 2 ani cu risc de autism. Sânziana Burcea, care coordonează centrul Mifne din România, explică: „Este o terapie intensivă, personalizată, care implică întreaga familie, nu doar copilul. Este o abordare holistică, care ține cont de toate componentele dezvoltării – biologice, psihologice, afective și sociale”.

Mifne nu este o terapie de tip clasic, ci o metodă de reconectare emoțională. Ea pune accent pe relațiile primare și pe atașament, oferind părinților instrumentele de care au nevoie pentru a-și înțelege și sprijini copilul în mod activ.

Intervenția timpurie schimbă complet parcursul unui copil

În cadrul podcastului s-a vorbit despre scala ESPASSI, un instrument de evaluare comportamentală dezvoltat în cadrul metodei Mifne, care ajută la identificarea semnelor precoce ale autismului. Burcea a explicat că ESSPASI analizează comportamente subtile care pot trece ușor neobservate în primele luni de viață, dar care indică posibile dificultăți de dezvoltare socio-emoțională.

„Este esențial să nu așteptăm ca problemele să se accentueze. Dacă intervenim în primul an de viață, șansele copilului cresc considerabil”, a spus Burcea. Ea a subliniat că în multe țări diagnosticul de autism este pus abia în jurul vârstei de 4-5 ani, dar cercetările Mifne arată că semnele sunt detectabile chiar de la 3-6 luni.

8 indicii care pot semnala prezența autismului înainte de vârsta de un an

În cadrul podcastului, Sânziana Burcea a detaliat cele opt semne care, observate împreună, pot justifica o evaluare de specialitate:

1. Lipsa contactului vizual – De regulă, bebelușii stabilesc contact vizual de la 2-3 luni. La 4 luni, acesta ar trebui să fie deja susținut. În cazul autismului, peste 70% dintre copii nu dezvoltă acest tip de interacțiune.

2. Absența reacției la vocea sau prezența părinților – Copilul nu se întoarce când este strigat, nu reacționează la intrarea părinților în cameră.

3. Indiferența față de oameni – În mod normal, între 5 și 6 luni, copilul devine extrem de sociabil. Lipsa interesului față de chipuri sau voci este un semnal de alarmă.

4. Întârzierea achizițiilor motorii – Copilul nu se ridică în șezut, nu se rostogolește sau nu merge conform etapelor de dezvoltare așteptate.

5. Dificultăți alimentare – Refuzul alimentelor cu anumite texturi sau culori poate indica o sensibilitate senzorială.

6. Hiperactivitate sau, din contră, pasivitate excesivă – Comportamentele extreme pot semnala dificultăți de autoreglare.

7. Creșterea anormală a circumferinței capului – Unii copii cu autism prezintă o dezvoltare neurologică accelerată care se reflectă în dimensiunile capului.

8. Disconfort la atingere – Copilul se retrage când este atins, ceea ce poate indica o suprasensibilitate tactilă, adesea greșit interpretată de părinți ca respingere.

„Niciunul dintre aceste semne nu este un diagnostic în sine, dar prezența mai multora dintre ele trebuie să trimită familia către un specialist”, a precizat Burcea.

România: lipsuri în formare, dar și speranță

În ciuda progreselor, realitatea din România rămâne dificilă. Potrivit Sânzianei Burcea, medicii de familie și chiar unii specialiști nu sunt pregătiți să recunoască semnele subtile ale autismului în primele luni de viață. „Formarea profesională ar trebui să includă mai multe informații despre dezvoltarea timpurie și emoțională a copilului. Mulți terapeuți încă lucrează cu concepții depășite”, avertizează psihologul.

De asemenea, extinderea metodei Mifne este dificilă. În Israel, terapia se aplică anual la un număr limitat de copii, din cauza complexității și intensității procesului terapeutic. În România, centrul coordonat de Sânziana Burcea oferă speranță tot mai multor familii, însă efortul de extindere rămâne o provocare logistică și umană.

Autismul nu înseamnă un drum închis, dar cheia pentru un viitor mai bun constă în identificarea și intervenția precoce. Primele luni de viață sunt decisive, iar părinții, odată informați și sprijiniți, pot deveni principalii aliați în recuperarea copilului. După cum spune Sânziana Burcea: „Recunoașterea semnelor din timp poate schimba radical destinul unui copil. Nu este niciodată prea devreme să fii atent.”